Criza a afectat sectorul IT&C, dar unele zone au avut scăderi mai mici sau chiar creşteri

"Mixul de activităţi, specificul local, orientarea spre serviciile şi producţia destinate exportului, precum şi capacitatea de a atrage investiţiile marilor companii IT străine au făcut ca unele zone să înregistreze reduceri mai mici sau chiar să evolueze ascendent", a declarat, într-un comunicat remis MEDIAFAX, coordonatorul studiului, Mircea Vuici.

Potrivit studiului, Bucureştiul păstreză rolul de pol absolut al industriei IT&C, cu 67% din totalul cifrei de afaceri la nivel naţional, 56% din efectivul de angajaţi şi peste 60% din contribuţia la Produsul Intern Brut (PIB) a celor trei sectoare IT&C.

"Ponderea Capitalei are însă tendinţa de a se diminua (scădere cu zece puncte procentuale în decurs de doi ani) în favoarea regiunii Nord-Vest datorită, în principal, producţiei de la Nokia", se spune în comunicat.

În sectorul software şi servicii IT, recesiunea nu a adus schimbări majore în configuraţia geografică, dar studiul arată că multe locaţii din provincie, cu aglomerări de firme de software, au avut o evoluţie ceva mai bună decât Capitala.

"În Bucureşti, reducerea în primul an de criză a fost de -9%, apropiată de media sectorului, în timp ce la Timişoara s-a înregistrat o creştere cu 13%, iar în Cluj, Braşov, Sibiu, Dolj sau Vâlcea scăderea nu a depăşit 6%", se precizează în comunicat.

În telecomunicaţii, Bucureştiul a înregistrat o reducere a cifrei de afaceri cu 13,5%, dar concentrarea în Capitală a continuat să se accentueze (92,5% din totalul pe ţară).

În restul ţării au existat zone mai puţin afectate, unde scăderea s-a situat sub 10%, respectiv Braşov, Prahova, Covasna şi Cluj, dar şi judeţe unde reducerile au depăşit cu mult media, cum ar fi Iaşi, Constanţa sau Ilfov.

Pe partea de fardware şi electronică, creşterile solide de la Nokia şi evoluţia contradictorie a celorlalte unităţi de producţie ale companiilor străine din vestul ţării, în paralel cu declinul sever al producătorilor autohtoni de calculatoare, au modificat radical tabloul distribuţiei geografice.

Astfel, judeţul Cluj, în creştere cu 100%, şi-a consolidat poziţia de lider, generând mai mult de jumătate din producţia întregii ţări, judeţele Bihor, Timiş şi Braşov s-au menţinut la nivelul anului anterior, în timp ce la Bucureşti s-a înregistrat cea mai serioasă contracţie (-67%) datorată prăbuşirii marilor retaileri-asamblatori.

"O imagine sugestivă asupra repartizării geografice a efectelor crizei asupra industriei IT&C este dată şi de statistica firmelor aflate la sfârşitul lui 2010 în insolvenţă, faliment, dizolvare voluntară, lichidare sau în întrerupere temporară a activităţii. Pe primul loc se situează Capitala, urmat de Cluj, Braşov,Timiş şi Iaşi", se mai spune în comunicat.

Deşi numărul de societăţi afectate reprezintă un procent important din populaţia totală de firme (peste 30%), în marea majoritate a cazurilor este vorba de microîntreprinderi foarte mici, a căror pondere în totalurile cifrei de afaceri este redusă, cu excepţia zonelor unde au intrat in insolvenţă sau faliment companii mari (în Bucureşti, Constanţa, Galaţi sau Ilfov).