„Fiecare ţară din Europa se confruntă astăzi cu o criză energetică care este cea mai gravă din ultimele decenii”, a declarat Le Maire în cadrul unei conferinţe de presă, adăugând: „Responsabilitatea guvernului este de a acţiona, de a decide şi de a folosi toate pârghiile de care dispune pentru a atenua acest şoc, pentru că, în caz contrar, consecinţele sociale pentru consumatorii şi consecinţele economice pentru întreprinderi vor fi considerabile.”
În cadrul declaraţiilor ministrul a explicat decizia guvernului francez de a forţa compania controlată de stat EDF să vândă mai multă electricitate nucleară furnizorilor concurenţi la un preţ fix scăzut.
Angajaţii EDF au intrat miercuri în grevă în semn de protest, numind această decizie o „slăbire inacceptabilă a EDF” într-o scrisoare deschisă adresată lui Le Maire.
Directorul general al EDF, Jean-Bernard Lévy, a declarat săptămâna trecută că decizia a fost un „adevărat şoc” şi că va şterge 8 miliarde de euro din veniturile companiei. Ministerul a apărat decizia luată şi a spus că Comisia de reglementare a energiei din ţară se va asigura că concurenţii EDF vor transfera preţurile mai mici către consumatori, în loc să bage în buzunar profiturile.
În timpul războiului arabo-israelian de 20 de zile din octombrie 1973, membrii arabi ai Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) au impus un embargo împotriva SUA şi a altor ţări aliate pentru sprijinul acordat armatei israeliene. Embargoul, care includea atât interzicerea exporturilor de petrol către aceste ţări, cât şi reduceri semnificative ale producţiei, a destabilizat economia mondială dependetă de petrol.
În octombrie ’73, OPEC a majorat preţul cu 70%, acesta ajungând la 5,11 dolari pe baril, în timp ce mulţi dintre membrii săi au început, de asemenea, să reducă producţia cu 5% pe lună. Lucrurile au ajuns la un punct culminant la 22 decembrie ’73, când OPEC a anunţat că va creşte unilateral preţul ţiţeiului la 7 dolari pe baril.
În ani ’70 pe măsură ce preţurile la pompă au crescut pentru clienţii americani, administraţia de la Casa Albă a fost nevoită să caute un compromis atât în ceea ce priveşte încetarea ostilităţilor dintre cele două părţi, cât şi a embargoului petrolier.
În cele din urmă, embargoul a fost ridicat, dar SUA a luat, de asemenea, mai multe măsuri de atenuare pe termen lung, inclusiv crearea Rezervei strategice de petrol, impunerea unor limite de viteză pentru circulaţia pe autostrăzile americane şi, în cele din urmă, impunerea unor standarde cu privire la capacitate motoarelor.