CSM: Instanţele vor fi supraîncărcate cu trei acte normative pe domeniul bancar. Centrul de soluţionare alternativă a litigiilor bancare a primit doar trei reclamaţii

"Suntem într-o situaţie în care noi, ca administrator al sistemului judiciar, va trebui să-l gestionăm pornind de la următoarele aspecte: avem darea în plată, va intra în vigoare insolvenţa persoanelor fizice şi este obligatorie transpunerea Directivei 17. De la anul, judecătorii care vor fi sesizaţi de persoanele fizice, în mod special, cu o procedură vor avea de ales între Directiva 17 - pentru noi prevalează legislaţia europeană -, fie insolvenţa persoanelor fizice, fie darea în plată. Va fi o provocare pentru instanţe, având în vedere că legiuitorul s-a gândit că prima instanţă să fie judecătorul", a declarat joi Alina Ghica, judecător la Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM), la o conferinţă pe tema relaţiei cu consumatorul de servicii financiare.

Ea a punctat că instanţele mai trebuie să lucreze pentru a asigura coerenţa între diverse acte normative.

În ceea ce priveşte legea dării în plată, Ghica a precizat că parlamentarii nu au cerut avizul CSM pe proiectul de act normativ, însă Consiliul a transmis un punct de vedere din proprie iniţiativă.

"Noi suntem obligaţi să dăm avizele în toate actele normative care privesc activitatea instanţelor sau parchetelor. În drept, la emiterea unui act normativ trebuie respectate trei principii: al egalităţii, echităţii şi al oportunităţii, din care doar ultimul a fost respectat", a subliniat fostul şef al CSM.

Ea a atras atenţia că, deşi Consiliul nu interferează cu activitatea puterii legislative, principiul egalităţii în acest proiect de lege a fost abandonat.

CSM a transmis în punctul de vedere către Parlament că procedura de urgenţă instituită de proiectul legislativ trebuie să asigure garanţiile unui proces echitabil şi că un termen redus pentru soluţionarea contestaţiilor ar putea produce disfuncţionalităţi în activitatea instanţelor de judecată.

Consiliul apreciază că proiectul de lege nu prevede în ce măsură sunt aplicate dispoziţiile Codului de procedură civilă referitoare la îndeplinirea procedurii de verificare şi regularizare a cererii.

Citeşte şi: Horaţius Dumbravă (CSM), despre anunţul de reînvestire a lui Kovesi: Poate ar fi vrut şi alţi procurori

Citeşte şi: Ministrul Justiţiei a trimis la CSM propunerea de reînvestire a lui Kovesi la DNA - surse oficiale

Citeşte şi: Membru CSM despre cum s-au cheltuit 4 milioane de euro pe nişte Coduri care pică la Curtea Constituţională: E clar că avem o problemă, ori în zona redactorilor, ori a CCR

Totodată, CSM spune că trebuie rezolvată problema contractelor de credit încheiate anterior intrării în vigoare a legii, în acord cu principiul constituţional al neretroactivităţii legii.

"De mult nu am mai văzut un proiect de act normativ pe care să-l avizăm şi care să încalce acest principiu constituţional", a adăugat Ghica.

La rândul său, profesorul universitar Mircea Coşea, doctor în ştiinţe economice, apreciază că legea este scrisă "prost" şi că preia din Directiva 17 doar câteva fraze care "i-au convenit celui care a scris-o".

"Cred că nu este momentul să mergem în continuare cu ea (legea dării în plată - n.r.). Eu consider că poate să fie socială, nu economică, cum se consideră", a punctat Coşea.

Păunescu: Centrul de soluţionare alternativă a litigiilor bancare a primit doar trei reclamaţii

Centrul de soluţionare alternativă a litigiilor în domeniul bancar, devenit funcţional recent, a primit deocamdată 3 reclamaţii, dar se aşteaptă în următoarea perioadă la multe întrebări şi solicitări, iar pentru soluţionare va cere clienţilor o dovadă că au încercat să rezolve problemele cu banca.

"Deşi au luat la cunoştinţă de existenţa centrului toate băncile şi cei care au fost implicaţi în proiect, BNR şi ANPC, nu i s-a făcut reclamă. Deocamdată avem trei cereri de soluţionare alternativă a litigiilor, două primite prin poştă şi una pe e-mail", a declarat joi Alexandru Păunescu, membru al colegiului de coordonare CSALB şi şef al Direcţiei juridice din BNR.

El a arătat că unul dintre reclamanţi a avut o întâlnire la centru cu conciliatorii, încercându-se o "ante-conciliere" cu instituţia de credit.

Debitorii au la dispoziţie două proceduri de soluţionare alternativă, o procedură cu soluţie propusă, iar alta cu soluţie impusă.

"Ne aşteptăm ca în prima perioadă de funcţionare a centrului de soluţionare alternativă să fie foarte multe întrebări şi reclamaţii. De asemenea, ne aşteptăm ca foarte mulţi dintre consumatori să aleagă procedura de conciliere", a mai spus Păunescu.

Centrul va pune la dispoziţia clienţilor bancari un număr de telefon scurt, care va fi funcţional de luni.

Reprezentantul CSALB a menţionat că reclamanţii trebuie să facă dovada că au încercat anterior să rezolve amiabil problemele cu instituţia de credit.

"Suntem funcţionali, deci orice consumator de servicii financiar-bancare care este nemulţumit de cum au decurs discuţiile şi încercările de rezolvare a problemelor cu banca poate apela la soluţionarea alternativă. Trebuie să ne asigurăm că au încercat înainte să rezolve problema. În calitate de consumator, mergeţi înainte să încercaţi să lămuriţi problema cu instituţia financiar-bancară, trebuie să fie în scris, pentru că vom cere o dovadă", a adăugat Păunescu.

El a subliniat că a solicitat băncilor să aibă o procedură mult simplificată pentru crearea unei structuri la nivelul acestora, astfel încât structura să răspundă centrului direct atunci când acesta din urmă primeşte o reclamaţie.

Activitatea CSALB este coordonată de un colegiu de coordonare format din cinci membri, dintre care patru sunt desemnaţi de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, Asociaţia Română a Băncilor, Banca Naţională a României, asociaţiile de consumatori, iar un membru independent este ales de către cei patru membri desemnaţi.

Legea care reglementează soluţionarea alternativă a litigiilor reprezintă transpunerea unei directive europene. Legea va permite clienţilor bancari să le reclame la un astfel de centru, fără a mai fi obligaţi să meargă direct în instanţă în cazul unui litigiu.

Citeşte şi: Un jucător surpriză vine cu o alternativă care ar putea să scape lumea de creditele la bănci