Cum se explică decizia Chinei de a-şi îndemna cetăţenii să-şi facă provizii? Analiză XTB

Măsurile de ţinere sub control a consumului şi risipei includ plata unei taxe suplimentare pentru cei care lasă ”prea multă” mâncare în farfurie, şi posibilitatea de a raporta restaurantele care risipesc mâncare. Indirect, este vizibilă îngrijorarea vizavi de inflaţie. Politica de a eradica, în loc de a convieţui cu virusul a impus măsuri dintre cele mai dure: închiderea unor regiuni, oraşe după doar câteva cazuri, a unor şcoli sau grădiniţe sau blocarea ieşirilor dintr-un parc de distracţii până la testarea întregii populaţii de mii de persoane, noaptea târziu. Există şi ipoteze de ordin geopolitic, în contextul tensiunilor cu Taiwan, pe reţelele sociale fiind dezbătute posibilităţile unui conflict, având în vedere şi că în Taiwan are sediul TSMC, cel mai mare producător de cipuri, cu tehnologiile cele mai avansate din lume la acest moment, realizând produse pentru Apple, AMD şi Qualcomm, arată Claudiu Cazacu.

Lanţurile logistice, sub o presiune neobişnuită anul acesta, au început recent, potrivit unui indice compilat de Bloomberg, să se relaxeze. Dinamica e totuşi modestă în raport cu nivelurile anterioare, iar direcţia bună e departe de a fi asigurată. Restabilirea unor fluxuri normale ar putea dura luni întregi, şi incertitudini planează chiar şi asupra acestei estimări. Totuşi, China a transmis luni o notă a Ministerului Comerţului care încuraja autorităţile locale să informeze populaţia asupra realizării de stocuri de produse necesare nevoilor zilnice şi a urgenţelor. E vizată adunarea de rezerve pentru această iarnă, până în primăvară, alături de menţinerea stabilităţii preţurilor, arată Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România, casă de brokeraj pe bursele internaţionale.

Emoţiile au ajuns la cote înalte în reţelele sociale din China, cu diferite ipoteze speculative despre motivele anunţului: deşi astfel de avertismente au mai fost realizate în trecut, limbajul uşor diferit a atras atenţia. Nevoia de a ţine sub control noile cazuri de virus ar putea fi motivul principal: politica de a eradica, în loc de a convieţui cu virusul a impus măsuri dintre cele mai dure: închiderea unor regiuni, oraşe după doar câteva cazuri, a unor şcoli sau grădiniţe sau blocarea ieşirilor dintr-un parc de distracţii până la testarea întregii populaţii de mii de persoane, noaptea târziu. Rezerve ale populaţiei ar permite astfel luarea rapidă de decizii de închidere a unor zone.

În gama unui răspuns logic, prudent, se încadrează şi posibilitatea ca fluctuaţiile de disponibilitate a energiei electrice să afecteze producţia în sere, generând perioade de presiune a preţurilor pentru legume şi alte produse agricole, totul într-un mediu supus unei inflaţii în creştere. Măsurile de ţinere sub control a consumului şi risipei includ plata unei taxe suplimentare pentru cei care lasă ”prea multă” mâncare în farfurie, şi posibilitatea de a raporta restaurantele care risipesc mâncare. Indirect, este vizibilă îngrijorarea vizavi de inflaţie.

Deşi ar putea părea contraintuitiv, realizarea de provizii, dincolo de şocul iniţial, poate, în condiţii de planificare raţională, să tempereze preţurile în sector, ajutând la stabilizarea inflaţiei, prin reducerea sensibilităţii la alte variaţii următoare de preţuri.

Cu toate acestea, au apărut şi ipoteze de ordin geopolitic, în contextul tensiunilor cu Taiwan, pe reţelele sociale fiind dezbătute posibilităţile unui conflict. În China teritoriul este văzut ca parte a statului condus de la Beijing, în timp ce Taiwan insistă pe autodeterminare. Legăturile economice sunt foarte puternice, iar în Taiwan are sediul TSMC, cel mai mare producător de cipuri, cu tehnologiile cele mai avansate din lume la acest moment, realizând produse pentru Apple, AMD şi Qualcomm.

Deşi speculaţii referitoare la un conflict au apărut de mai multe ori în ultimii ani, nivelul emoţional este acum mai ridicat. Cu toate acestea, în condiţiile perturbărilor actuale din sfera de materiale şi logistică, cu efect asupra inflaţiei, alături de situaţia din sănătate, riscul pare a fi limitat pentru un asemenea scenariu în lunile următoare.

Economia Chinei a crescut cu 4.9% an/an în T3, sub estimări, şi încetinind faţă de 7.9% în trimestrul anterior (al 2-lea). Bursa de la Shanghai este pe plus doar de 0.68% anul acesta (indicele Shanghai Composite) şi puţin peste 10% în ultimii 5 ani. În Germania, indicele DAX a avansat cu 16.88% anul acesta, şi cu 56.38% în ultimii 5 ani. S&P500 are 25.94% în plus anul acesta, şi 123.51% în ultimii 5 ani.

Exerciţii de pregătire pentru o pană de curent de durată a realizat şi Austria, în condiţiile crizei care a generat recent recorduri istorice ale preţului energiei. Abordarea prudentă presupune pregătire în faţa unor riscuri, chiar dacă nu foarte probabile, dar de impact dacă totuşi se petrec.

În această optică privesc pentru moment investitorii din pieţele de capital dezvoltările recente: în China, motivele unei performanţe modeste a indicelui ţin şi de corecţiile severe din sectorul de tehnologie, şi mult mai puţin de anunţul din aceste zile al autorităţilor.

Pieţele europene afişează un optimism moderat, fără a fi prea afectate, în afara unor nume industriale, de situaţia din energie, în timp ce în SUA bursele, la maxime istorice, privesc în altă direcţie decât riscurile variate, de la inflaţie instalată la efecte suplimentare pe lanţurile globale de aprovizionare, care ar putea (sau nu) să se materializeze. Din nou, pieţele trag cu ochiul mai degrabă la lichiditatea abundentă oferită de băncile centrale, decât la riscurile lumii "fizice".