Cum vrea Grecia să reducă evaziunea fiscală

În schimb, bonurile primite pentru cumpărături în supermarketuri nu vor fi, probabil, scăzute din venitul impozabil.

Potrivit cotidianului Kathimerini, autorităţile intenţionează să deducă din venitul impozabil întreaga valoare a chitanţelor primite de la electricieni, instalatori, doctori, avocaţi, notari şi alţi liber-profesionişti.

Ministerul de Finanţe ia în calcul şi includerea pe listă a bonurilor acordate de baruri, restaurante, cluburi de noapte şi alţi prestatori de servicii din domeniile alimentaţie şi divertisment.

Cu cât un contribuabil adună mai multe chitanţe, cu atât va fi mai mare beneficiul. Astfel, un contribuabil cu un venit anual de 25.000 de euro plăteşte în prezent impozit de 3.670 euro. Dacă anul următor strânge bonuri de la liber-profesionişti în valoare de 2.091 euro, venitul taxabil coboară la 22.909 euro, iar impozitul la 3.147,25 euro, scrie Kathimerini.

Un alt scop al planului ar fi compensarea impactului renunţării la pragul venitului minim neimpozabil.

Potrivit unui articol Athens News din iulie, rata evaziunii fiscale în marile staţiuni din Grecia, precum cele din Zakynthos, Lefkada sau Creta, ajunge şi la 100%, în timp ce pentru altele, situate în Santorini sau Corfu, se situează la 75% sau peste acest nivel.

Ratele uriaşe de evaziune fiscală au fost descoperite de divizia de delicte financiare SDOE în timpul unor inspecţii care au vizat mai multe insule şi alte staţiuni de vară, a anunţat, la momentul respectiv, Ministerul de Finanţe de la Atena.

Potrivit rezultatelor inspecţiilor, derulate în perioada 6-23 iulie, 6 din fiecare 10 afaceri controlate au fost găsite cu nereguli. Astfel, autorităţile au identificat 805 încălcări ale legislaţiei privind taxele din totalul celor 1.410 inspecţii derulate la magazine şi alte afaceri (57%).

Rate de evaziune fiscală de până la 100% au fost înregistrate pe insulele Zakynthos şi Lefkada, în Rethymno de pe insula Creta şi în Kastoria. Alte regiuni din Creta au înregistrat, de asemenea, evaziune fiscală ridicată, precum Hania (87%) şi Iraklio (78%). În topul evaziunii se situează şi Santorini (83%), Corfu (75%), Naxos (73%) şi Mykonos (68,5%), potrivit Athens News.

Grecia a fost nevoită să ceară două pachete de ajutor financiar extern, de 110 miliarde de euro şi 130 miliarde de euro, după ce îndatorarea foarte ridicată a împins ţara aproape de colaps financiar. Împrumuturile de la creditorii externi au fost condiţionate de măsuri dure de austeritate. În contextul recesiunii puternice şi a austerităţii dure, evaziunea fiscală a fost vizată repetat ca o potenţială sursă de venit, însă autorităţile nu au înregistrat succese în reducerea acesteia.