Dăianu: Nu se poate accepta să legi taxa pentru bănci de politica monetară/ Până trecem la euro, tăria leului exprimă cât de robustă este economia noastră

„Putem comenta şi discuta despre reforme care se încearcă privind calculul acestor indici ai pieţelor. Aşa este: că s-au întâmplat, sunt episoade triste. Chiar din dorinţa de a proteja consumatorii de servicii financiare şi, pe bună dreptate, sunt aceste eforturi de a examina aceşti indici”, a afirmat Daniel Dăianu, sâmbătă, într-o emisiune la Antena 3, în ceea ce priveşte o posibilă modificare a indicelului ROBOR.

Reprezentantul BNR s-a referit la faptul că, în prezent, la nivel european, se ia în calcul o modicare a indicilor de referinţă precum ROBOR, dar acest lucru nu are nicio legătură cu taxarea băncilor.

„Aici trebuie spus ceva: una este o taxă – să încerci să ai o taxă, pe active sau o taxă, gândită ca o încercare de a modela, de a descuraja practici ale băncilor, şi altceva să legi taxa de politica monetară. Aşa ceva nu se poate accepta. Aceasta este o linie roşie. De pildă, Banca Centrală Europeană (BCE - n.red.) nu ar accepta să îi spună cineva, Guvernul din zona euro: «Ştiţi impunem o taxă care leagă politica monetară a Băncii Centrale Europene de o măsură de ordin fiscal». Acestea sunt lucruri care nu pot fi acceptate”, a precizat Dăianu.

Membrul din CA al BNR a adăugat şi ce poate fi acceptat în momentul în care se discută despre bănci, respectiv unele practici ale băncilor comerciale.

„Ce este de acceptat este că trebuie să se lupte împotriva unor practici care nu sunt în regulă. Peste tot, şi Parlamentul European a avut iniţiative. Acest lucru se poate încerca prin reglementare şi supraveghere. Asta trebuie făcut. În fond, şi Banca Naţională este într-un proces de regândire a modului în care încearcă să fie mai implicată în supravegherea conduitei băncilor comerciale. Nu putem să stăm numai în ţarcul nostru şi să nu ne intereseze ce se întâmplă în ceea priveşte practicele băncilor comerciale”, a completat Dăianu.

În schimb, în ceea ce priveşte politica monetară şi cea fiscală, reprezentantul BNR a pus accentul pe diferenţele dintre cele două şi pe colaborarea dintre instituţii.

„Politica monetară este politică monetară, tot cum astfel politica fiscală este atributul guvernelor. Important este să lucrăm în aşa fel, să ne informăm, să folosim instituţiile comune, întrucât Comitetul Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială are menirea nu de a facilita, ci noi discutăm: experţii băncii (BNR – n.red.) discută cu experţii Ministerului de Finanţe. Important este ca deciziile cruciale să fie luate de comun acord, printr-o informare reciprocă, astfel încât să nu provocăm tensiune inutilă. Este deja secretul lui Polichinele: dacă s-ar fi discutat mai bine acea ordonanţă, s-ar fi evitat un anume tumult, iar legarea nu are cum să reziste, pentru că noi nu putem accepta aşa ceva. Nu este vorba de Dăianu sau de Isărescu”, a punctat Dăianu.

În acest context, reprezentantul Băncii centrale a afirmat că a saluat declaraţia ministrului Finanţelor, Eugen Teodorovici, care a spus, într-o emisiune la Digi 24, că este bine să lăsăm comentariile în stânga şi în dreapta şi să se discute numai în interiorul CNSM. „Mi s-a părut binevenită”, a adăugat Dăianu.

Şedinţa CNSM în care reprezentanţii Finanţelor şi ai BNR vor discuta despre OUG nr. 114/2018 şi taxa pe activele financiare ale băncilor este programată luni, 18 februarie.

„Haideţi ca să aibă loc această şedinţă şi să vedem care vor fi concluzii sau recomandările care rezultă din această şedinţă. Ce pot să vă spun este că această legare, pentru noi, este un non-starter: la aşa ceva trebuie să se renunţe şi este o declaraţie nu numai de principiu. De fapt, priveşte un mod de funcţionare al zonei euro. Dacă vrem să intrăm în zona euro, trebuie să avem instituţii, să avem o compatibilizare instituţională. Altminteri, nu putem să avem un asemenea demers, pe baza unei declaraţii politice, asumat de acest Guvern, dar şi de guvernele care vor veni. Dacă este o declaraţie politică, care înseamnă un demers al României, un Guvern nu este veşnic şi trebuie să existe credibilitate. Nu poţi să semnalezi într-o direcţie şi, de facto, să semnalezi altceva”, a concluzionat Dăianu.

Dăianu: Până trecem la euro, tăria leului exprimă cât de robustă este economia noastră

Daniel Dăianu l-a susţinut, sâmbătă, pe ministrul Finanţelor, că preţurile trebuie afişate, preponderent, în lei, până la adoptarea euro, deoarece arată un leu robust, ceea ce indică o economie puternică.

Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a susţinut, în urmă aproximativ două săptămâni, că preţurile în România trebuie să fie afişate în lei, nu în euro. Declaraţia a fost contestată, în condiţiile în care România se pregăteşte de trecerea la moneda euro.

„Până la trecerea la moneda unică este esenţial să ai un leu cât mai puternic. Sună paradoxal ce spun acum. Am întâlnit şi această logică: «Dar noi tot vrem să intrăm în zona euro, ce ne mai interesează afişarea, dacă leul este tare sau slab? Noi tot trecem la euro». Unii gândesc chiar că se poate trece peste noapte. Dincolo de faptul că - nu vreau să jignesc pe nimeni -, aceasta este o abordare copilărească: ea subestimează, de fapt, ce exprimă o monedă. Până trecem la euro, tăria leului exprimă cât de robustă este economia noastră. Cu cât ai un leu mai puternic, cu atât economia este mai puternică. Nu poţi să ai o monedă slabă, dacă economia îţi este puternică. Nu poţi să ai o monedă robustă, puternică, dacă economia este fragilă”, a subliniat Daniel Dăianu, sâmbătă, într-o emisiune la Antena 3.

Reprezentantul Băncii centrale a susţinut că afişarea preţurilor în euro este mai mult decât un aspect formal.

„Nu este formal. În Ungaria, nu există echivalentul în euro – forintul este. Noi am avut şi o perioadă mai lungă cu inflaţie mai înaltă. Din acest punct de vedere, Polonia a avut un traseu mai bun. (...) Poate această declaraţie a lui Eugen Teodorovici pare insolită. Cred că a avut în vedere faptul că nu este bine să se exagereze cu această afişare a preţurilor în euro. Nu este un aspect trivial: nu spun că, peste noapte, dacă afişăm numai în lei, automat, leul va fi mai puternic. În plus, să nu ne imaginăm că, dacă preţurile sunt afişate numai în lei, tranzacţiile nu îşi găsesc echivalentul în euro. Pe canale informale şi în în înţelegerile informale, aşa cum se întâmplă pe piaţa imobiliară, oamenii tot vor evalua în funcţie de moneda mai puternică, în funcţie de euro, înainte erau dolarii. Dacă vom avea un leu puternic, ne va fi, la momentul intrării în Mecanismul Cursurilor de Schimb (MCS II – n.red.), mai uşor. Aşa cum un leu puternic va semnala şi pregătirea economiei noastre pentru intrarea în zona euro”, a mai detaliat Dăianu.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a publicat, vineri, „Planul naţional de adoptare a monedei euro”. Până la adoptarea euro, România trebuie să îndeplinească cinci obiective strategice, prin care corectarea unor dezechilibre macroeconomice şi reducerea decalajului de convergenţă reală.