Cum au ajuns cei 1,2 milioane de români din diaspora care s-au refugiat în ţară în pandemie să salveze consumul

În aprilie, pe la începutul stării de urgenţă, ministrul de interne Marcel Vela şi premierul Ludovic Orban au anunţat că de la declanşarea crizei coronavirus au intrat în ţară, în câteva săptămâni, 1,2 milioane de români din afară, un număr foarte mare.

Din cauza haosului organizatoric de la graniţă şi a situaţiei neclare legate de izolare, noi, cei din ţară, am arătat cu degetul spre cei care au venit din afară, acuzându-i că au adus cu ei Covidul din Italia, Spania etc., de pe unde lucrau, şi l-au răspândit în ţară.

Nu ştiu ce au adus, dar cred că cei peste 1,2 milioane de români au ţinut economia internă la suprafaţă, au susţinut consumul prin cheltuielile făcute în ţară, ceea ce, în final, a atenuat din prăbuşirea economică adusă de închiderea economiei în perioada stării de urgenţă - 16 martie-16 mai.

Dacă la începutul crizei, atunci când s-a închis economia, analiştii prognozau scăderi economice cuprinse între 7% şi chiar peste 10% pentru tot anul, acum, pe măsură ce apar rezultatele economice, prognozele sunt revizuite, de data aceasta în sens pozitiv.

Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank, spune că, pe baza ultimelor date disponibile din mai şi iunie, şi-a revizuit cifrele pentru acest an - de la o scădere economică de 7%, acum are o prognoză de un minus de doar 5%.

Pentru T2, un trimestru în care economia a fost mai mult închisă, căderea economică este îmbunătăţită de la minus 15% la minus 12-13%.

Vineri, 14 august, Institutul Naţional de Statistică va publica datele oficiale pentru trimestrul al doilea (T2), iar analiştii, în funcţie de rezultatul oficial, îşi vor revizui prognozele oficiale, de data asta în sens pozitiv.

În T1 2020, spre surprinderea analiştilor, România a reuşit să aibă o creştere economică de 0,3%, dar cei mai mulţi au pus acest lucru pe seama lunilor ianuarie şi februarie foarte bune.

Închiderea economiei a intervenit din 15 martie.

În aprilie, o lună închisă total, cu excepţia supermarketurilor, farmaciilor, băncilor, care au lucrat non-stop, consumul a scăzut cu numai 19,5% faţă de aprilie 2019.

În mai scăderea a fost mult mai redusă, de numai 5,3% faţă de mai 2019, iar în iunie consumul a intrat deja pe plus, cu 2,9%.

Cei 1,2 milioane de români care au intrat în martie în ţară au susţinut consumul în aprilie, mai şi iunie, ceea ce a mai atenuat din prăbuşirea economică cauzată de închiderea industriei, sectorul care are ponderea cea mai mare în PIB (21% pe datele din 2019).

Deşi şi-a mai revenit (Dacia şi Ford au reînceput să producă din a doua parte a lunii mai), industria este pe minus, pentru că România depinde de comenzile marilor economii europene, în frunte cu Germania, care în T2 a avut cea mai mare scădere economică de la Al Doilea Război Mondial încoace.

Ceea ce a mers mai bine a fost consumul (cu o pondere de 14,8% din PIB), care a avut o scădere mai redusă decât aşteptările, chiar dacă mallurile au fost închise.