Din eroare în eroare, tot sperăm la o salvare!

  • OUG 153/2022 vine cu precizări, dar şi cu alte nebuloase pe piaţa de energie.
  • Anumite categorii de consumatori industriali sunt expuse unor riscuri noi, pe final de an.
  • Producţia şi consumul de energie suferă de pe urma neajunsurilor perpetuate prin reglementări.
Urmărește
4075 afișări
Imaginea articolului Din eroare în eroare, tot sperăm la o salvare!

Din eroare în eroare, tot sperăm la o salvare!

Totul e nou şi nebulos, pe flancul de Est

Sâmbătă, cam de pe la ora 13:00, consumul a depăşit producţia de energie electrică în România. Ne luăm din importuri, ceea ce nu avem, când trebuie. La puţin timp după 19:30, consumul era la 6.922 MW, iar producţia la 6.287 MW, aşa că ne-au trebuit 635 MW şi … i-am importat. După ora 20:30, producţia internă a prins, din urmă, consumul şi deja îl depăşea cu 86 de MW, buni de export. Până aproape de 22:45, din depozite de gaze naturale au fost aduşi în consum 1.543 MW, cu care hidrocarburile au urcat de la 17,81% la 20,8% ca pondere în mix-ul de energie al zilei. La acea oră, România avea un excedent de 1.415 MW. Cu o zi înainte, bilanţul s-a închis cu un import de 1.521 MW, la un consum mediu de 7.570 MW (maxim 8.551 MW) şi o producţie medie de 6.049 MW. România exportă semnificativ energie din prea-plinul conjunctural al pieţei noastre. Spre exemplu, pe 22.07.2022 s-a consemnat un export de 1.010 MW, iar pe 19.06.2022 un export de 1.491 MW.

Întrucât Rusia duce un război împotriva sistemului energetic al Ucrainei şi, indirect, ameninţă securitate energetică a aliaţilor euro-atlanticei, la nivel european şi naţional se discută intens despre potenţiale perturbări pe termen scurt în funcţionarea sistemelor vitale de producţie, transport, distribuţie sau furnizare de energie electrică. La summit-ul Uniunii Europene din decembrie, sunt aşteptate decizii importante cu privire la limitarea spaţiului de manevră al Rusiei, în privinţa întrebuinţării energiei ca pârghie de condiţionare a politicii externe şi de securitate a UE. Una dintre aceste decizii va fi legată de politicile de reglementare a pieţelor de energie, în aşa fel încât preţurile să evolueze într-un registru cu toleranţe acceptabile, pentru statele membre. Conexiunile cu piaţa de energie a Uniunii Europene sunt la fel de importante, pentru România şi pentru vecinii noştri care încă nu au devenit membri ai UE. De aceea, este fundamental ca intrările-ieşirile de energie electrică să fie operaţionale non-stop în sistemul naţional. Numai că, în cazul României, summit-ul Uniunii nu va rezolva ceea ce toate garniturile politice de la Bucureşti au evitat sistematic să rezolve: combinaţia de neajunsuri ale infrastructurii şi perpetue interese obscure în reglementarea pieţei, care denaturează preţurile.

Ordonanţa 153/2022 rezolvă o problemă şi naşte altele

Nu ştiu cum altfel să fie apreciate succesivele modificări pe care guvernanţii de astăzi, cu tot cu majoritatea lor parlamentară şi cu suita lor de consilieri ştiuţi sau neştiuţi, le-au adus legislaţiei care ar trebui concepută pentru a contracara efectele crizei observate de fiecare dintre noi sub forma preţurilor energiei şi nu pentru a adânci criza acestor preţuri. Analişti ai pieţei de la noi remarcă faptul că OUG 153/2022, publicată în Monitorul Oficial pe 11.11.2022, este al IX-le act normativ cu care actualii guvernaţi încearcă să …. nu se mai ştie, ce vor să îndrepte? La cum este publicată, arată ca o nouă eroare cu care se doreşte repararea erorilor precedente. De subliniat, OUG 153/ 2022 se referă exclusiv la energie electrică şi doar la piaţa en-gros a acesteia. Noua Ordonanţă nu se referă la modul de formare a preţurilor energiei pentru consumatori şi nici la valori ale acestor preţuri.

Potrivit interpretărilor furnizate de experţii pe care i-am consultat în legătură cu impactul noii Ordonanţe, se creează condiţii pentru perturbări în activitatea unor consumatori, pentru că, spre exemplu, se anulează obligaţia producătorilor de energie electrică de a vinde, prin contracte bilaterale negociate direct, energia electrică disponibilă cu livrare până la 31 decembrie 2022, furnizorilor care au în portofoliu clienţi finali, distribuitorilor, Transelectrica şi consumatorilor beneficiari ai OUG 81/ 2019. Mai mult, se prevede o limită de cel mult jumătate din consumul naţional de energie electrică pentru a fi satisfăcut prin achiziţii centralizate.

Dacă nu se vor opera schimbări între timp, în perioada 01.01.2023 – 31.03.2025 producătorii de energie electrică vizaţi o vor vinde la preţul de 450 lei/MWh către OPCOM (unic cumpărător en-gros pe piaţa de energie electrică, exclusiv de la producătorii vizaţi), iar OPCOM, la rândul său, va vinde energia - la acelaşi preţ - către furnizorii vizaţi care au contracte încheiate cu clienţi finali, Transelectrica şi distribuitori. Deci, marii consumatori din industrie sunt lăsaţi - pe final de an - cu buza umflată, să se descurce fiecare cum poate. OUG 153/2022 nu clarifică specific nici situaţia societăţilor care, prin aceeaşi entitate juridică, derulează atât producţie, cât şi furnizare de energie electrică.

Cămara noastră e plină, dar e mică, iar foamea e tot mai mare

Joi, 17.11.2022, înmagazinarea de gaze naturale ajunsese la 97,8%, echivalând cu aproximativ 3 miliarde de metri cubi de gaz care ar acoperi un consum de 32 TWh. Extracţia din depozite a luat deja avânt, după ce la 31.10.2022 s-a încheiat ciclul de injectare şi după ce temperaturile au început să scadă semnificativ. Alături de producţia internă, gazele naturale din depozite nu vor putea acoperi necesarul din vârfurile de consum care sunt sezoniere şi care sunt aşteptate să se manifeste şi iarna aceasta. În medie, acest deficit acoperit prin importuri în vârfuri de consum s-a situat în jurul a 5 milioane de metri cubi pe zi. Capacitatea maximă a producţiei de la noi este de 25 milioane metri cubi de gaze naturale pe zi, dar cele mai importante companiile se confruntă cu scăderi ale producţiei curente, din cauze fie naturale (epuizarea zăcămintelor aflate în exploatare), fie tehnice (lucrări de mentenanţă). În urmă cu o lună, producţia nominalizată la preluare în sistemul de transport al gazelor naturale se cifra la ceva mai puţin de 21 milioane de metri cubi pe zi. Diferenţa şi, eventual, excedentul de gaze naturale ar fi putut să vină din exploatarea unor noi zăcăminte, inclusiv off-shore. Dar, după cum ştim, suntem departe de a vedea aceste noi cantităţi aduse în piaţă.

De joia următoare, timp de 26 de zile, calendarul prevăzut de OUG 153/2022 va stoarce orice resursă din piaţă pentru a se ajunge la cantităţile de energie electrică disponibile spre a fi vândute. Mai sunt câteva săptămâni în care agitaţia pieţei va ieşi din matcă. Mai departe, consumatorii industriali neacoperiţi de această Ordonanţă vor avea, probabil, cel mai neprietenos Crăciun, urmat de 27 de luni cu alte riscuri.

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici