- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
Europa în „Era Trump“: Teama de protecţionism şi de bariere comerciale macină companiile nemţeşti, iar NATO ar trebui să se aştepte la „şantaje“ din partea Americii
În urmă cu 27 de ani, pe 9 noiembrie, nemţii dărâmau Zidul Berlinului - începutul unei Europe unite şi libere. Pe 9 noiembrie 2016, Europa îşi vede principalul aliat politic, militar şi economic cedând puterea unui personaj care a promis că va ridica ziduri, fizice şi comerciale, relatează Ziarul Financiar.
Europa în „Era Trump“: Teama de protecţionism şi de bariere comerciale macină companiile nemţeşti, iar NATO la şantaje din partea Americii (Imagine: Hepta/ Mediafax Foto)
Donald Trump, miliardar, om de afaceri, om de televiziune, noul preşedinte ales al Statelor Unite, a devenit cel mai puternic politician din lume, iar acest lucru a stârnit nelinişte, mai ales în Europa, care vede cum se construiesc ziduri între state în propria ogradă.
Printre primele care s-au arătat îngrijorate după alegerile din SUA sunt companiile germane, care se tem de apariţia protecţionismului în relaţiile comerciale transatlantice şi în cele de la nivel global. Astfel de bariere ar frâna creşterea economică.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Adrian Sârbu: Ce se va alege de copilul tău – suprema ta investiție – după 12 ani de școală la stat în „România Educată” a lui Iohannis? Nu știi și te enervezi. Sau știi și te enervezi
-
Finlanda crede că o navă din flota fantomă a Rusiei a tăiat cablul submarin din Marea Baltică
-
Thailanda se alătură BRICS ca stat partener
-
Adrian Sârbu: Ce se va alege de copilul tău - suprema ta investiţie - după 12 ani de şcoală la stat în „România Educată” a lui Iohannis? Nu ştii şi te enervezi. Sau ştii şi te enervezi
„Nu putem decât spera că Trump nu-şi respectă promisiunile“, spune pentru Financial Times Thilo Brodtmann, directorul general al asociaţiei producătorilor de maşini-unelte VDMA. Dacă SUA recurg la protecţionism, efectele se vor simţi în toată lumea, crede el.
Bernhard Mattes, preşedintele Camerei Americane de Comerţ din Germania, spune că „politicile protecţioniste nu ar ajuta legăturile economice dintre cele două ţări“.
„Alegerea lui Trump înseamnă, la fel ca referendumul pentru Brexit, renaţionalizarea economiei. Aceasta înseamnă probleme pentru creştere şi bunăstarea economică“, a explicat Ulrich Kater, economist-şef la Dekabank.
Marcel Fratzscher, preşedintele unui think tank economic, nu este chiar atât de pesimist. „Trump nu-şi va putea respecta promisiunile electorale, adică retragerea din Organizaţia Mondială a Comerţului, sfârşitul comerţului liber cu Europa şi altele“, a spus el.
În ultimul an Trump a ameninţat că va impune tarife pentru importurile de autovehicule din Mexic pentru a proteja locurile de muncă din uzinele din SUA. Aceasta ar putea forţa producătorii auto germani să reevalueze investiţiile mari făcute în extinderea fabricilor auto din Mexic, notează Reuters.
„Ar trebui să trezească teamă faptul că SUA sub noul preşedinte, aşa cum face acum China, se va concentra pe propria economie, în detrimentul comerţului şi relaţiilor internaţionale“, spune VDA, o puternică organizaţie a industriei auto din Germania. SUA sunt cea mai mare piaţă din lume pentru autovehicule premium. Producătorii auto nemţi au preferat să construiască fabrici în Mexic, o economie cu forţă de muncă ieftină de unde se pot exporta fără taxe vamale maşini în SUA.
În iunie, BMW a pus bazele unei noi fabrici în oraşul mexican San Luis Potosi şi a promis că va investi 2,2 mld. dolari în regiune până în 2019. În septembrie, Audi a inaugurat o nouă fabrică, de 1,3 miliarde de dolari, în San Jose Chiapa. Anul trecut, Daimler a anunţat că va începe din 2018 să fabrice maşini Mercedes-Benz în Mexic într-o uzină de un miliard de dolari construită în colaborare cu Renault-Nissan.
Şi pentru Deutsche Bank, cea mai mare bancă germană, schimbările politice din SUA sunt foarte importante. Banca a fost ameninţată de autorităţile americane cu o amendă record, de 14 miliarde de dolari, care i-ar eroda sever capitalul.
De cealaltă parte, imperiul de business al lui Trump datorează sute de milioane de dolari băncii germane, notează Washington Post.
Companiile nemţeşti n-au fost deloc simpli spectatori la alegerile din SUA. Potrivit datelor publicaţiei Die Welt, companii mari germane şi-au orientat către republicani (Donald Trump a candidat din partea republicanilor) două treimi din donaţiilor lor electorale. Deutsche Bank, Bayer, BASF, Allianz şi Siemens au dat cea mai mare parte din donaţii partidului lui Trump.
Către Germania se îndreaptă cea mai mare parte a exporturilor româneşti.
Europa Centrală în „Era Trump“: o concurenţă crâncenă pentru investitori şi locuri de muncă
Maciej Kisilowski, profesor de drept şi de management public la Universitatea Central-Europeană, crede că în „Era Trump“ concurenţa dintre ţările izolaţioniste şi cele protecţioniste va fi şi mai agresivă, scrie Euractiv. El dă exemplul naţionalismului conservator al guvernului polonez, privit cu răceală de aliatul de odinioară Marea Britanie.
Profesorul atrage atenţia că reducerea drastică a taxelor pe venit în Ungaria condusă de Viktor Orban şi propunerile similare făcute de Trump prevestesc un viitor marcat de o concurenţă crâncenă pentru investitori şi locuri de muncă.
Fiecare stat din Europa Centrală va trebui să acţioneze cu grijă în această cursă a reducerii taxelor. Această competiţie va aduce ţările din regiune în faţa unor alegeri deosebit de dificile: care bunuri publice sunt cu adevărat esenţiale având în vedere presiunea în creştere pe competitivitatea sistemelor fiscale. În aceste condiţii, ţările din regiune trebuie să creeze strategii care leagă creativ resursele de priorităţile alese. „Imaginaţi-vă că într-o zi ne vom trezi fără fonduri UE şi cu multinaţionalele supuse unor presiuni politice acasă să nu-şi transfere know-how-ul în ţările cu venituri mijlocii. Într-o astfel de lume, capitalul local al ţărilor din Europa Centrală va deveni un instrument critic pentru dezvoltarea viitoare“, a explicat Kisilowski.
Într-o lume plină de astfel de incertitudini pur şi simplu nu va mai fi loc pentru managementul de cumetrie al companiilor de stat sau pentru înlăturarea a milioane de cetăţeni educaţi, creativi pentru că sunt „inamici“ incomozi din punct de vedere politic. Nivelurile critice ale guvernanţei vor avea nevoie de tot talentul disponibil. În siguranţa lumii liberale, înlăturarea experţilor pentru a face loc loialiştilor politici este doar o problemă de estetică. În „Era Trump“, poate deveni o problemă existenţială.
Apoi, managementul strategic ţine de consistenţă şi disciplină. În „Era Trump“, predictibilitatea guvernului ar putea deveni unul din avantajele esenţiale ale unei naţiuni. Eficienţa unei soluţii ar putea deveni mai puţin importantă decât stabilitatea ei.
Maciej Kisilowski este coautor al cărţii „Administrategy“, o analiză despre managementul strategic în guverne publicată sau în curs de publicare în Polonia, Ungaria, România şi Ucraina.
Citeşte continuarea în Ziarul Financiar.
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
PROSPORT.RO