Evenimentele anului 2021 în agricultură şi industria alimentară. Preţul cerealelor a sărit în aer

Numărul tranzacţiilor s-a intensificat, cum, de altfel, s-a întâmplat şi în cazul schimbărilor din top management din companiile mari. Iar, în a doua jumătate a anului, provocările au venit din scumpirile consecutive şi constante apărute în business.

Estimările pentru producţia de cereale din anul agricol 2021 sunt de 34 de milioane de tone, o cifră istorică. În 2020, producţia a fost de 19 milioane de tone.

Preţurile cerealelor au ajuns la noi maxime. Spre exemplu, în 29 decembrie 2021, rapiţa ajunsese la 770 dolari/tonă, grâul de panificaţie la 282 dolari/tonă şi porumbul la 238 dolari/tonă pe bursa Euronext de la Paris. Spre comparaţie, în decembrie 2020, cotaţia la rapiţă se situa la 400 dolari/tonă, grâul se tranzacţiona cu 180-200 dolari/tonă, iar porumbul se situa la nivelul de 180-190 dolari/tonă.

Preţul îngrăşămintelor chimice a crescut în toamna anului 2021 cu 300% faţă de anul 2020, potrivit afirmaţiilor făcute de mai mulţi fermieri, în contextul creşterii preţurilor la materii prime şi utilităţi, cum sunt energia şi gazul. Mai mult, în acest context şi Azomureş, compania care livra 50% din necesarul de îngrăşăminte pentru piaţa românească a oprit producţia spre final de an.

Doi executivi importanţi, care au condus afacerile în România a unora dintre cei mai mari traderi de cereale de pe plan naţional, au plecat de la cârma lor. Gaston Figarrota a plecat de la conducerea COFCO, cel mai mare trader de cereale din România, după 16 ani petrecuţi în companie. O altă schimbare importantă în piaţa comerţului cu cereale este plecarea lui Mihai Panait din funcţia de CEO pentru România a Ameropa Grains, al doilea cel mai mare trader de cereale din România, potrivit surselor ZF.

Holdingul African Industries Group (AIG), deţinut de milionarii indieni Raj şi Alok Gupta Gupta, a cumpărat firmele Agricom Borcea, Tudor 92, Concordia Agro şi Alisa Farm Management din judeţul Călăraşi, cu o suprafaţă totală de 13.700 hectare şi o capacitate de depozitare de aproape 40.000 de tone. Grupul mai are în România 2.300 de hectare în judeţul Teleorman şi astfel indienii devin unul dintre cei mai mari zece jucători din agrobusinessul local după suprafaţa cultivată.

Marian Andreev, antreprenorul din spatele producătorului de ulei Prutul din Galaţi, al treilea jucător de pe piaţă, tatonează vânzarea acestuia.

Ursus Breweries, liderul pieţei berii din România, a anunţat la jumătatea lui 2021 că are în plan o investiţie care se va concretiza în următorii trei ani, în valoare de 50 mil. euro, în fabrica de la Braşov.

Scandia Food din Sibiu, liderul pieţei de conserve din România, a accelerat procesul de expansiune în 2021, prin cumpărarea a doi jucători mai mici din industria alimentară. Mai întâi, compania din Sibiu a intrat pe piaţa de produse congelate prin achiziţionarea fabricii de mâncăruri congelate pe bază de carne Ron’s Land Green din judeţul Ilfov. Apoi, a cumpărat produ­cătorul de mezeluri Agra’s din judeţul Alba.

Pesta porcină africană a golit peste 20 de ferme mari comerciale, fiind afectate circa 500.000 de animale, România devenind astfel tot mai dependentă de carnea de porc din Germania şi Spania.

A fost introdusă eticheta Nutri Score sau eticheta semafor în România pentru produsele alimentare, o iniţiativă pornită din Belgia. Eticheta Nutri Score prezintă valorile nutriţionale ale produselor pe o scară colorată de cinci puncte, începând de la A, care are culoarea verde închis şi înseamnă „compoziţie nutritivă favorabilă” până la E, care are culoarea portocaliu închis şi înseamnă „compoziţie nutritivă nefavorabilă”. Astfel, cu ajutorul acesteia, producătorii români speră la internaţionalizarea produselor româneşti, în contextul în care eticheta arată calitatea produselor, iar consumatorii sunt mai atenţi la acest lucru.