EXCLUSIV: Creşterea cotei statului la Roşia Montană, condiţionată de investitor de legi favorabile operatorilor

O uşoară creştere a participaţiei statului la proiectul minier Roşia Montană, unde zăcământul de aur este concesionat companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) în vederea exploatării, este singura formulă acceptată de către compania canadiană Gabriel Resources în negocierile cu Executivul de la Bucureşti, dar şi aceasta condiţionat de crearea unui cadru legislativ "de îmbunătăţire" a activităţii operatorilor minieri, relevă un document guvernamental obţinut de MEDIAFAX.

Aprecierea autorităţilor este că proiectul va reprezenta una dintre cele mai mari investiţii private directe, în valoare de peste 4 miliarde dolari, şi va aduce avantaje economice României datorită efectului de multiplicare, în valoare de peste 16 miliarde dolari.

Compania Gabriel Resources controlează 80,68% din capitalul RMGC, participaţie la care a ajuns în urma unor majorări succesive de capital, în timp ce Minvest Deva, aflată în portofoliul Ministerului Economiei, deţine 19,31% din titluri. Redevenţa pentru exploatările de aur este în prezent de 4% din valoarea producţiei.

Guvernul a mandatat Ministerul Economiei să renegocieze contractul cu Gabriel Resources, singura variantă acceptată până la acest moment de către investitor fiind însă doar o creştere uşoară a participaţiei statului la proiect, nu şi majorarea redevenţei.

Contactat de MEDIAFAX, directorul general al RMGC, Dragoş Tănase, a declarat:

"În ciuda eventualelor păreri contrare, România obţine deja peste jumătate din veniturile generate de proiectul de la Roşia Montană. Suntem însă întotdeauna deschişi să discutam orice aspect al proiectului minier cu reprezentanţii guvernului şi intenţia noastră este să dezvoltam un proiect de nivel mondial, de care România sa fie mândră. În această etapă nu pot face niciun comentariu specific cu privire la discuţiile curente cu guvernul. Ceea ce pot să spun, ca român, este că suntem foarte bucuroşi să aducem beneficii maxime tuturor părţilor interesate, inclusiv oamenilor din Roşia Montană, care au mare nevoie de locurile de muncă pe care proiectul le va aduce".

Cele două părţi au discutat trei scenarii, respectiv menţinerea redevenţei la 4% şi a cotei statului la 19,3%, menţinerea redevenţei la 4% şi majorarea cotei statului la 25% şi creşterea redevenţei la 8%, dublu faţă de nivelul actual, cu menţinerea cotei statului la 19,3%. Documentul citat relevă însă că investitorii au susţinut că ultimul scenariu, singurul care prevede majorarea redevenţei, nu este acceptabil, având în vedere "impactul pe profitabilitatea proiectelor miniere şi riscul de nefinanţabilitate", în consecinţă investitorii fiind dispuşi doar să crească participaţia statului în proiect "în limite rezonabile".

Investitorii au arătat că ar putea fi de acord cu creşterea participaţiei statului până la 22,5%, la momentul obţinerii autorizaţiei de construcţie, dar numai sub rezerva "apariţiei condiţiilor necesare" implementării proiectului minier în parteneriat cu statul, incluzând crearea unui cadru legislativ "de îmbunătăţire" a activităţii operatorilor minieri.

Reprezentanţii Ministerului Economiei au solicitat o creştere a acestei participaţii la 30-33% sau 25-27%, dar însoţită de o clauză care să prevadă că deciziile în cadrul companiei Roşia Montană Gold Corporation vor fi luate 50%-50% de către acţionari, clauză de control care a fost însă respinsă de către investitori.

În privinţa îmbunătăţirii cadrului legal, comisia de negociere a susţinut că Guvernul nu se poate angaja pentru aprobarea unor legi, cum este modificarea Legii minelor, deoarece aceasta este de competenţa Parlamentului, dar investitorii au precizat că nu este vorba de obligaţii asumate de Guvern, ci de o clauză care conţine "condiţii suspensive", respectiv că investitorul este de acord cu o creştere a participaţiei statului la momentul la care apar "condiţiile obiective pentru progresul proiectului".

Comisia de negociere a solicitat totuşi să se menţioneze că Guvernul nu îşi asumă obligaţii cu privire la îndeplinirea acestor condiţii, ci doar va susţine iniţiativele legislative respective.

Documentul citat mai arată, în concluzie, că având în vedere condiţionarea de către investitorul majoritar a renegocierii participaţiilor statului în proiect de "semnarea unui acord cu Guvernul", este necesară analizarea de către Executiv a oportunităţii negocierii acestui acord şi, în cazul în care răspunsul este afirmativ, crearea unei comisii de negociere din care să facă parte şi alte ministere, precum Finanţele, Mediul, Cultura, Administraţia şi Internele, Dezvoltarea Regională.

În urmă cu trei săptămâni, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), Alexandru Pătruţiu, declara agenţiei MEDIAFAX că Guvernul negociază majorarea cotei de participaţie a statului la Roşia Montană Gold Corporation şi creşterea redevenţelor pentru exploatările de aur.

El a arătat că ANRM a pregătit deja un proiect de majorare a redevenţelor, dar preţul aurului fluctuează încă pe piaţa internaţională şi se aşteaptă un moment de stabilizare a preţului.
"Vrem să stabilim un nivel al redevenţelor astfel încât nici statul român să nu piardă şi nici investitorii să nu fugă", a spus şeful ANRM.

Legea minelor din 2003 prevedea o redevenţă de 2% pentru aceste produse minerale, taxă majorată la 4% în 2009.

În luna august, Ministerul Finanţelor prezentase public de altfel un proiect de ordonanţă privind creşterea redevenţei pentru aur, platină şi argint de la 4% la 6% din valoarea producţiei, act normativ care nu a fost însă aprobat de Guvern până la această dată.

Proiectul de ordonanţă a fost elaborat după ce preşedintele Traian Băsescu, care s-a declarat de mai multe ori un susţinător al începerii exploatării miniere de la Roşia Montană, a afirmat că proiectul de la Roşia Montană "trebuie făcut", dar cu condiţia să fie "renegociată partajarea beneficiilor".

Băsescu a spus că este obligatoriu de renegociat contractul pentru exploatarea minieră, menţionând însă că statul are şi alte pârghii, deoarece "redevenţa este în lege, nu în contract".

Directorul tehnic al companiei Roşia Montană Gold Corporation, Cecilia Szentesy, a declarat la momentul acelor afirmaţii, în luna septembrie, că reprezentanţii RMGC sunt dispuşi la orice discuţii cu oficialii statului privind beneficiile din proiectul de la Roşia Montantă, dar că participaţia României este deja "competitivă", având în vedere că 56% din beneficiile acestui proiect rămân în România din taxe, impozite, redevenţe, precum şi sume din vânzarea aurului şi argintului.

Actul constitutiv din 2011 al companiei stabileşte însă că Roşia Montană Gold Corporation poate vinde în avans aurul şi argintul pe care le va extrage, pentru finanţarea operaţiunilor companiei, iar statul nu va încasa dividende atât timp cât Minvest Deva, acţionar minoritar, va avea datorii faţă de Gabriel Resources rezultate din majorări de capital.

În 2009, Gabriel Resources a acordat Minvest un împrumut de 26,55 milioane de euro pentru participarea la majorarea capitalului.

Zăcământul de aur din localitatea Roşia Montană (judeţul Alba) este cel mai important din România, fiind evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.

În spatele companiei canadiene Gabriel Resources se regăsesc nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz şi Thomas Kaplan.