EXCLUSIV – Franks: Scăderea cheltuielilor bugetare este o veste bună, nu şi în cazul investiţiilor

Datele Ministerului Finanţelor pentru finele lunii mai arată că deficitul bugetar a fost de 1,36% din PIB, în condiţiile în care veniturile au crescut faţă de perioada anterioară cu 10%, iar la cheltuieli s-a înregistrat o scădere de 3,4%. În acelaşi timp, cheltuielile de capital (investiţiile – n.r.) au scăzut cu 5,4%.

„În timp ce scăderea cheltuielilor curente este o veste bună, reducerea celor de capital nu mai este o veste atât de bună. Vrem mai multe cheltuieli de capital corelate cu fondurile UE. (…) Încă este nevoie de îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene. Nu este nicio îndoială. Continuăm să expunem această chestiune autorităţilor române şi sunt sigur că ei sunt conştienţi de problemă”, a spus Franks.

El a arătat că datele privind execuţia bugetară sunt mai bune decât s-a prevăzut în cadrul acordului de tip preventiv, astfel că, cel mai probabil, ţintele stabilite pentru următoarea evaluare vor fi atinse.

Divo Pulitika, InterCapital Asset Management: Retrogradările perspectivei ratingului de credit reprezintă un semnal de avertizare clar şi un posibil precursor al unei retrogradări în categoria speculativă (junk), în cazul în care tendinţele fiscale şi macroeconomice nu se aliniază aşteptărilor. Piaţa obligaţiunilor este cea mai expusă unei eventuale retrogradări

EXCLUSIV MEDIAFAX: Analiza macroeconomică a bugetului României pentru anul 2025

Pentru finele acestui an, autorităţile române s-au angajat prin acordul cu FMI la un deficit bugetar de sub 4,4% din PIB.

Consiliul Director al FMI a aprobat luni seară prima evaluare a noului acord, de tip preventiv, prin care a pus la dispoziţia României a doua tranşă, de 481 milioane de euro.

România a îndeplinit ţintele cantitative pentru primul trimestru, printre care cele legate de deficitul bugetar, arierate, cheltuieli primare, şi a adoptat unele măsuri de reformă care trebuiau realizate până la data board-ului, cum ar fi restructurarea ANAF sau modificarea legislaţiei privind preţul gazelor naturale.

Noul acord, de tip preventiv, încheiat în martie, are o valoare de 3,09 miliarde DST (circa 3,5 miliarde de euro), respectiv 300% din cota pe care o are România la FMI. Până la finele anului, FMI ar mai putea pune la dispoziţia României încă două tranşe, în valoare de 480 de milioane de euro fiecare.

Acordul cu FMI este însoţit de un sprijin preventiv de 1,5 miliarde euro de la Uniunea Europeană şi de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială.