EXCLUSIV Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, despre execuţia bugetară: Creşte riscul de intrare în recesiune

“Nu se schimbă foarte mult imaginea din prima lună. În februarie, deşi veniturile au mers ceva mai bine, aş spune că pe primele două luni avem o evoluţie a veniturilor mult sub aşteptări, mult sub proiecţia bugetară. Avem o creştere de peste 14% pe venituri şi pe primele două luni performanţa este mai mult decât dezamăgitoare din punct de vedere al proiecţiei bugetare. La nivel de venituri, partea de TVA şi cea de accize sunt mult sub aşteptări. La TVA scăderea este mai amplă decât ar trebui să fie”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

Acesta spune că, pe partea de cheltuieli bugetare acestea par subestimate. “Proiecţia bugetară pare subestimată pentru cheltuieli, acestea crescând mai repede decât ar trebui conform proiecţiei bugetare. Ne referim la majorările de salarii, pensii etc. Pe de altă parte, cheltuielile cu investiţiile scad masiv faţă de anul trecut, inclusiv pe partea de fonduri europene. Anul trecut absorbţia fondurilor UE a fost slabă, dar anul acesta pare să fie şi mai slabă”, arată Ionuţ Dumitru.

Preşedintele Consiliului Fiscal avertizează că, riscurile sunt destul de mari dacă nu facem corecţii şi execuţia continua la fel ca în primele luni.

Astfel, există riscul să avem un deficit mai mare de 3%.

“Acest lucru a fost semnalat şi de Comisia Europeană şi de FMI. Consiliul Fiscal a estimat undeva la două miliarde supraestimare pe venituri şi patru miliarde subestimare pe partea de cheltuieli, deficitul urmând să atingă 3,6% din PIB. Dacă nu se fac corecţii la execuţia bugetară există riscul să depăşim chiar şi 3,6% deficit. Presiunea pe cheltuieli pare foarte mare. Este contraproductiv din partea membrilor guvernului să vorbească despre creşteri majore de salarii, în condiţiile în care am avut deja în ultimii ani, inclusiv anul acesta am avut creşteri importante de salarii în sectorul bugetar. Suntem într-o capcană din care nu ştiu cum vom ieşi, iar costurile pe care le vom avea de plătit în anii următori sunt foarte mari”, spune Dumitru.

Acesta explică care pot fi efectele depăşirii ţintei de deficit: “Şi un deficit de 3% ar fi unul foarte mare pentru România în momentul de faţă pentru că suntem în plin boom economic şi, să faci deficite mari în plin boom economic este total contraindicat. Te vulnerabilizezi la următoarea fava mai puţin favorabilă a ciclului economic şi avem deja această experienţă în perioada crizei, când deficitul a explodat, iar datoria publică s-a triplat. Aşa se va întâmpla şi în viitor dacă nu ţinem sub control deficitul în perioada de boom economic”.

Ionuţ Dumitru spune că, pe de ată parte, datoria publică este la un nivel destul de înalt pentru nivelul nostru de dezvoltare.

“La 40%, aşa cum arată şi analizele BNR, probablilitatea de recesiune creşte aproape de 50%. Adică ne apropiem de un prag în care creşterea datoriei publice ne vulnerabilizează foarte tare şi ne creşte riscul de recesiune masiv. De aceea, este bine să folosim această perioadă de boom cel puţin pentru a ţine sub pe loc datoria publică, dacă nu să o diminuăm, ceea ce înseamnă deficite mici. Însă, şi în proiecţiile guvermentale, care sunt foarte optimiste, datoria publică continuă să crească chiar şi în boom economic”, arată preşedintele Consiliului Fiscal.

Conform datelor făcute publice luni, de Ministerul Finanţelor, execuţia bugetului general consolidat pe primele două luni ale anului 2017 s-a încheiat cu un excedent de 397,1 milioane de lei, respectiv 0,05% din PIB, faţă de 788,1 milioane lei, respectiv 0,10% din PIB, înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2016.

Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 34,9 miliarde lei, reprezentând 4,3% din PIB, au fost cu 1,4% mai mici, în termeni nominali, faţă de perioada similară a anului precedent.

Citeşte şi: Ce sfaturi are tânăra de 28 de ani care s-a pensionat cu 2 milioane de dolari în bancă. Cum poţi reuşi şi tu

Citeşte şi: Veniturile bugetului au crescut în februarie cu 4%, dar sunt departe de ţintă. Cheltuielile au scăzut, cu sacrificarea majoră a investiţiilor