„Explozie” pe piaţa gazelor naturale. În octombrie, Gazprom a aruncat în aer preţurile

„Pornind de la rezultatele din a doua jumătate a lunii noiembrie, consumatori precum Grecia, Slovenia, Elveţia, Macedonia de Nord şi Bosnia şi Herţegovina s-au alăturat ţărilor (Germania, Turcia, Italia, Bulgaria, România şi Serbia) în care importurile de gaze au depăşit nivelul pentru întreg anul 2020“, se arată într-un comunicat al gigantului rus Gazprom, cel mai mare furnizor extern de gaze al Europei.

Anul trecut, Gazprom a trimis pe plan local 0,96 de miliarde de metri cubi de gaz, în 2021 importurile mai mari fiind susţinute de temperaturile scăzute de la începutul anului, dar şi de slaba evoluţie a producţiei interne de gaz natural, suprapusă cu revenirea cererii.

Datele publicate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) arată că pentru luna octombrie achiziţiile s-au făcut la preţul de 612 dolari pe mia de metri cubi în contextul în care preţul gazului rusesc pentru septembrie a fost de 324 de dolari pe mia de metri cubi. Mai departe, în august, gazul rusesc intra în ţară la 214 dolari pe mia de metri cubi. Spre comparaţie, în octombrie anul trecut importurile de gaze ruseşti s-au făcut la un preţ de 177 de dolari pe mia de metri cubi.

România a ajuns să importe cantităţi tot mai mari pentru a-şi acoperi consumul intern, în iulie şi august ponderea gazului rusesc ajungând la peste 40% din consum, pentru ca în septembrie ponderea importurilor să ajungă la 30% din necesar. Totodată, România rămâne captivă unui singur furnizor extern de gaze, Gazprom, în timp ce Bulgaria, de exemplu, beneficiază şi de gaze azere. Creşterea importurilor se suprapune peste o piaţă a producţiei interne deprimată, unde OMV Petrom a anunţat deja o comprimare a volumelor extrase de 10% pentru primele nouă luni ale anului, echilibrată de o producţie internă mai mare din partea Romgaz. Pe de altă parte, cererea de gaze naturale a fost cu 3% mai mare faţă de primele nouă luni din 2020 şi cu 7% mai mare faţă de 2019.

Tot acest context se suprapune cu obiectivul de decarbonizare asumat de UE pentru anul 2050, lucru care generează o creştere suplimentară pe partea de gaz natural. Astfel, dependenţa oricum masivă a Europei de gazul rusesc, de circa 30%, doar va creşte prin accelerarea spre zona de energie verde, spre 40% până în 2040, apreciază analiştii.