Firmele intrate în insolvenţă în 2012 nu sunt mai multe ca anul trecut, dar sunt mai mari

Mic.ro, Hidroelectrica, Tnuva, Pagini Aurii sau Romstrade, o serie de dezvoltatori imobiliari şi alte peste 15.000 de firme de diverse categorii nu şi-au mai putut plăti datoriile în acest an şi au fost nevoite să ceară insolvenţa, iar o parte dintre ele au încetat definitiv activitatea.

Urmărește
1576 afișări
Imaginea articolului Firmele intrate în insolvenţă în 2012 nu sunt mai multe ca anul trecut, dar sunt mai mari

Firmele intrate în insolvenţă în 2012 nu sunt mai multe ca anul trecut, dar sunt mai mari (Imagine: Mediafax Foto)

Patru din zece firme care au intrat în insolvenţă în primele 11 luni ale anului activează în domeniul transporturilor şi depozitării, industriei prelucrătoare şi comerţ, iar în total 15.148 de firme au ajuns în incapacitate de plată în acest interval, uşor sub nivelul de anul trecut.

Valoarea medie a cifrei de afaceri a firmelor insolvente în 2012 este cu 34% mai mare decât cea a firmelor care au intrat în incapacitate de plată anul trecut.

Anul a început cu un faliment care a atras atenţia. În primele zile din ianuarie producătorul de lactate Tnuva România, cu acţionari israelieni, a cerut declanşarea procedurii de insolvenţă. Firma înregistrase "pierderi masive", iar operaţiunile au fost închise.

Tnuva investise din 2005 în România aproximativ 60 de milioane euro.

Tot în ianuarie, Tribunalul Bucureşti a aprobat cererea de intrare în insolvenţă a firmei BRC Business Group, dezvoltatorul complexului rezidenţial Citadella Titan, cu peste 200 de apartamente şi finanţat de BCR.

BRC Business Group, cu acţionari din Marea Britanie, Israel şi Olanda, a fost înfiinţată în anul 2006 pentru a dezvolta ansambluri rezidenţiale în Bucureşti. La sfârşitul anului 2010, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor Publice, firma avea datorii totale de circa 16,5 milioane de euro.

În ultima zi din ianuarie instanţa a aprobat intrarea în insolvenţă a firmelor Staff Collection şi Corssa, care operează în România reţelele de magazine House of Art, Fox, Levis şi Eponge.

Omul de afaceri Dinu Patriciu a început probabil cel mai negru an din viaţa sa pe 1 februarie, când magazinele Minimax Discount şi Macro au cerut insolvenţa la Tribunalul Ilfov. În acel moment, toate cele 58 de magazine ale lanţului erau deja închise, la doar un an şi jumătate din momentul în care Patriciu a intrat în acţionariat.

Printre cei 40 de creditori care au depus dosare împotriva Minimax Discount se numărau Dorna Lactate, Covalact, Vel Pitar, Scandia, Romaqua Group (Borsec), Transilvania General Import-Export, Ocean Fish, DR. Oetker, Herlitz sau Cafea Fortuna.

Minimax a avut în 2010 pierderi de 14,5 mil. lei (3,5 mil. euro) şi datoriile companiei se ridicau la finele aceluiaşi an la 127 milioane de lei, aproape jumătate din cifra de afaceri.

Două săptămâni mai târziu, a cerut insolvenţa şi compania Mic.ro Retail, care deţinea magazinele Mic.ro, şi cu care Patriciu îşi propusese să scoată de pe piaţă lanţurile de hypermarketuri. Omul de afaceri deţinea 830 de magazine Mic.ro, dintre care 720 fixe şi 110 mobile. Toate au fost închise, iar spaţiile care se aflau în proprietatea lui Patriciu şi nu erau închiriate au fost scoase la vânzare.

Nici firmele de construcţii nu au dus-o prea bine în acest an. Concefa Sibiu a cerut, tot în februarie, deschiderea procedurii de insolvenţă, cu intenţia de reorganizare a activităţii. Cererea a fost aprobată la jumătatea lui martie.

Veniturile companiei scăzuseră cu 28% în 2011, de la 128,7 milioane lei la 92,5 milioane lei, iar constructorul a înregistrat pierderi de 35,7 milioane lei, după un profit de 3,5 milioane lei în 2010.

Scăderea puterii de cumpărare a populaţiei a afectat şi firmele de taximetre. Una dintre cele mai mari din Bucureşti, Taxi Mondial, a cerut insolvenţa în instanţă la finele lunii februarie, după ce în ultimii ani a înregistrat pierderi de câteva milioane de lei.

Ansamblul rezidenţial Laguna Residence, dezvoltat de compania spaniolă GEA Internaţional Development, a intrat în faliment în martie, Tribunalul Bucureşti acceptând cererea unui creditor persoană fizică.

Proiectul, cu 500 de apartamente, trebuia finalizat încă din 2009, dar lucrările au fost stopate iniţial din cauza unor neînţelegeri între dezvoltatori, grupurile spaniole GEA 21 şi Prasa. În vara anului 2010, proiectul a fost preluat integral de GEA 21, care a obţinut o finanţare de 10,5 milioane de euro de la banca La Caixa şi a anunţat că va finaliza primele blocuri cu 140 de apartamente la sfârşitul anului 2010 sau în primele luni din 2011.

Din cauza crizei, o parte dintre români au renunţat şi la vin. Tribunalul Constanţa a aprobat în martie cererea de intrare în insolvenţă a companiei Murfatlar România, unul dintre principalii producători locali de vin.

Compania a dat vina pe "gradul lent de recuperare a banilor din piaţă, caracteristică generală a mediului de afaceri din această perioadă, care are ca principal efect lipsa de lichidităţi, făcând dificilă achitarea datoriilor exigibile".

Cu datorii de peste 20 de milioane de euro, firma care deţine Palatul Universul din Capitală a intrat şi ea în insolvenţă. Datoriile Universul, deţinută de investitori israelieni, erau în principal către Allianz Ţiriac Asigurări, ANAF şi Alpha Bank. Palatul Universul, construit în perioada 1930-1932, are o suprafaţă de peste 10.000 de metri pătraţi şi se află lângă Parcul Cişmigiu.

Producătorul de materiale de construcţii Cars Târnăveni, al cărui acţionar principal este omul de afaceri Gheorghe Călburean, a cerut insolvenţa tot în martie după ce în ultimii ani a înregistrat pierderi de câteva milioane de lei. Firma avea la finele anului trecut datorii de 31,31 milioane lei şi o pierdere de 8,7 milioane lei.

Falimentele nu au ocolit nici industria IT, dar problemele nu au avut legătură cu lipsa de profitabilitate. Tribunalul Bucureşti a aprobat în aprilie deschiderea procedurii de insolvenţă a RHS Company, la solicitarea firmei, distribuitorul IT, cu afaceri de peste 80 milioane de euro în 2010 şi profit în ultimii trei ani, având conturile blocate ca urmare a unei suspiciuni de fraudă prin neplata TVA.

Înfiinţată în 1999, RHS Company este unul dintre cei mai importanţi distribuitori locali de componente, accesorii şi sisteme IT, cu filiale în Timişoara, Cluj-Napoca, Constanţa, Bacău, Galaţi, Suceava, Braşov, Ploieşti, Iaşi şi Craiova şi reprezentanţe în Olanda, Macedonia, Serbia şi Bulgaria.

Compania, controlată de omul de afaceri Dragoş Alexandru Popescu, era cel mai mare importator al mărcilor Fujitsu, LG Electronics, AMD, Brother, Intel, Canon, HP, Sony, Kingston, Samsung, Toshiba, Microsoft şi furnizor pentru retailerii Altex, Domo şi hypermarket-uri.

O altă companie cunoscută, Piritex, deţinută de omul de afaceri Petrică Uşurelu, a intrat în insolvenţă în prima parte a anului. Piritex, prezentă pe piaţa din România din 1994, distribuie mochetă, covoare, linoleum, parchet, adezivi şi accesorii, asigurând şi servicii de transport, montaj şi întreţinere a acestor produse.

Dezvoltatorul ansamblului rezidenţial Bellevue Residence din Braşov, firma Gabi’s Development, a intrat în insolvenţă în mai, acuzând criza lichidităţilor şi scăderea puterii de cumpărare a populaţiei. Bellevue Residence, construit în 2010, cuprinde nouă imobile amplasate pe Dealul Warthe din Braşov. Dezvoltatorul proiectului este deţinut de două persoane fizice, Gabriel Stan (90% din părţile sociale) şi Laurenţiu Popelea (10%).

Anul 2012 a fost unul negru pentru lanţurile româneşti de magazine. Compania Can Serv, proprietarul supermarketurilor Primăvara, a intrat în insolvenţă în mai, la câteva luni după reţelele controlate de Dinu Patriciu.

Firma Can Serv, deţinută de omul de afaceri Ion Avram, a avut în 2010 afaceri de 55 milioane de lei, în scădere semnificativă faţă de anul precedent, când a raportat un rulaj de peste 150 de milioane lei. Totodată, în 2010 Can Serv a trecut pe pierderi, cu un rezultat negativ de 4,85 milioane de lei, faţă de un profit de 1,9 milioane de lei în 2009. Compania avea în 2010 datorii de 161 milioane de lei (circa 37 milioane de euro) şi 385 de angajaţi.

O parte din supermarketurile Primăvara au fost preluate în 2010 de către Mega Image, parte a grupului belgian Delhaize.

La sfârşitul lunii mai, complexul expoziţional Romexpo din Bucureşti a intrat în insolvenţă, la cererea unui creditor, firma Arsenoaiei şi Mătăşel Consulting, pentru neplata unei datorii de peste 180.000 lei reprezentând contravaloarea unor servicii de publicitate.

La sfârşitul lui iunie, Tribunalul Mureş a respins planul reactualizat de reorganizare a producătorului de utilaj greu Fortus Iaşi, aflat în insolvenţă din 2008, şi a dispus intrarea în faliment a companiei.

AVAS deţine 60% din acţiunile Fortus, iar firma Metalexportimport Bucureşti are 26,23% din capital. SIF Moldova este un alt acţionar, cu 13,56% din titluri. Anul trecut compania a avut o cifră de afaceri de 42,7 milioane de lei, în creştere cu peste 50% faţă de anul precedent. În 2011 Fortus şi-a redus pierderile la 31,7 milioane de lei, de la 40,5 milioane de lei în 2010.

Fortus a fost privatizată în 2003, fiind cumpărată de Metalexportimport, însă AVAS a decis în 2008 să desfiinţeze contractul de vânzare, acuzând proprietarul că nu a realizat obligaţiile asumate.

Dar cea mai mare companie intrată în insolvenţă în acest an este producătorul de energie Hidroelectrica, controlat de stat. Compania a intrat în insolvenţă la 20 iunie, din mai multe cauze, printre care vânzările de energie la preţuri mult diminuate faţă de referinţa pieţei, managementul deficitar şi seceta prelungită.

Producătorul de electricitate a pierdut 1,1 miliarde euro în perioada 2006-2012 din vânzarea energiei prin contracte directe la preţuri mici. Compania, cel mai mare producător de energie din România, a intrat în insolvenţă la solicitarea Consiliului de Administraţie, care şi-a motivat cererea prin scăderea cifrei de afaceri şi creşterea datoriilor, pe fondul unui "dezastru de management" şi al secetei din 2011.

Potrivit bilanţului companiei, profitul net a scăzut anul trecut de 45 de ori, de la 292,3 milioane lei, la 6,4 milioane lei, în condiţiile în care veniturile totale au coborât de la 3,41 miliarde lei la 3,18 miliarde lei, iar cheltuielile au urcat de la 3,02 la 3,14 miliarde lei.

Curtea de Apel Bucureşti a respins în octombrie, irevocabil, cererile formulate de Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie şi Hidrosind de anulare a procedurii de insolvenţă a Hidroelectrica.

Firma care tipărea Pagini Aurii a intrat şi ea în faliment prin procedura simplificată, după ce instanţa a admis în noiembrie cererea unui debitor şi a stabilit ca de procedurile ulterioare să se ocupe un lichidator provizoriu..

Pagini Aurii SA a fost înfiinţată în 1997 şi are ca acţionari două firme - Pro Entertainment&Media Ltd şi People Holding Gmbh. Pro Entertainment&Media are sediul social în Cipru şi deţine 0,107% din acţiuni, iar People Holding Gmbh are sediul în Germania şi deţine 99,89% din acţiuni.

Pagini Aurii SA realiza ghiduri, cărţi de telefon în parteneriat cu Romtelecom şi deţinea motorul de căutare omonim pentru firme, produse şi servicii. În ultimii trei ani cifra de afaceri a companiei a scăzut, de la 20,9 milioane de lei în 2009, la 11,9 milioane de lei în 2010 şi la 14,28 milioane de lei în 2011. Dinamica pierderilor a fost de 13,8 milioane de lei în 2009, 12,2 milioane de lei în 2010 şi 5,2 milioane de lei în 2011.

Firma Tătăraşi Arena, înfiinţată de Red Management Capital pentru dezvoltarea unui complex rezidenţial în Iaşi, a intrat în insolvenţă la începutul lui decembrie, pentru datorii de 80 milioane lei (18 milioane euro), având la intrarea în incapacitate de plată disponibilităţi băneşti de 6 lei.

Luna decembrie a adus veşti bune pentru proprietarii magazinului Cocor din Bucureşti. Conducerea BCR a aprobat suspendarea procedurii de executare silită a magazinului, chiar dacă firma mai are de plătit către bancă 16 milioane de euro din cele circa 19 milioane de euro împrumutate.

La mijlocul lunii octombrie, Cocor a anunţat că BCR execută silit centrul comercial din centrul Bucureştiului şi va organiza o licitaţie de vânzare, la un preţ de pornire de 134,9 milioane de lei (circa 30 milioane euro). Raportul de expertiză tehnică a fost stabilit iniţial la preţul de 42 milioane euro, iar la insistenţa BCR a fost diminuat prin completare la 134,9 milioane de lei, spuneau atunci reprezentanţii Cocor.

O lună mai târziu, compania a anunţat că BCR nu a reuşit să vândă prin executare silită magazinul Cocor, întrucât persoanele interesate să cumpere au transmis că nu participă la licitaţie până la clarificarea de către instanţă a evaluării imobilelor, existând o diferenţă de aproape 12 milioane de euro între preţul de pornire şi evaluarea iniţială

Cocor a înregistrat în primele nouă luni pierderi de 10,5 milioane lei (2,3 milioane euro), dublu faţă de nivelul din perioada similară a anului trecut, de 5 milioane lei. În acelaşi timp, cifra de afaceri a scăzut cu 43%, la 9,5 milioane lei (2,1 milioane euro). Cocor este deţinut de fondul de investiţii Broadhurst Investments (13,32%), SIF Transilvania (10,24%), SIF Muntenia (10%), Daniel Stoica (14,66%), Liviu Ursan (14,83%), Aurel Beşliu (peste 7%)

Ultima mare firmă care are probleme este o obişnuită a contractelor cu statul în ultimii ani. Tribunalul Giurgiu a aprobat la începutul lunii intrarea în insovenţă a companiei Romstrade, deţinută de Nelu Iordache, la cererea firmei Agroindustrial Construct din Iaşi. Instanţa a aprobat şi intrarea în insolvenţă a unei alte alte companii controlată de Nelu Iordache, Romstrade Logistic Expres (fosta Direct Aero Services).

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a reziliat în ultima perioadă mai multe contracte încheiate cu Romstrade, invocând printre altele progresul redus al lucrărilor şi nerespectarea termenelor asumate de constructor. Omul de afaceri Nelu Iordache, proprietarul Romstrade, a fost reţinut de DNA într-un dosar în care este cercetat pentru deturnarea a 25 de milioane de lei din banii pentru construirea autostrăzii Nădlac-Arad, delapidare, fals în înscrisuri şi spălare de bani, şi a fost arestat preventiv pe 2 decembrie, pentru 29 de zile.

Numărul firmelor care au intrat în insolvenţă în perioada ianuarie-noiembrie a scăzut cu 1,7% faţă de perioada similară a anului trecut, când 15.410 de societăţi au ajuns în incapacitate de plată, potrivit Oficiului Naţional al Registrului Comerţului. Firmele cu activităţi în comerţul cu amănuntul rămân cele mai afectate de lipsa lichidităţilor, aproape 4.500 intrând în insolvenţă de la începutul anului.

Comerţul este urmat de sectorul transporturilor şi depozitării, 2.249 de firme active în aceste domenii intrând sub incidenţa legii insolvenţei, şi de industria prelucrătoare, caz în care 1.875 au ajuns în incapacitatea de a-şi plăti datoriile. Sectorul transporturilor şi depozitării a înregistrat o scădere a numărului firmelor cu probleme financiare faţă de 2011, iar industria prelucrătoare o creştere de aproape 16%. În comerţ, 1.860 de firme au intrat în insolvenţă, cu 10% mai multe decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.

În aceeaşi perioadă, 22.343 de firme şi-au suspendat activitatea, cu 15,58% mai multe decât în perioada similară a anului trecut.

Totodată, în primele 11 luni au fost înfiinţate peste 119.000 de firme, faţă de 124.500 de societăţi în 2011. La finele lunii noiembrie erau active în România peste un milion de firme.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici