Fitch confirmă ratingurile României datorită perspectivelor solide, dar averizează că direcţia de relaxare fiscală din 2016-2017 reprezintă un risc

Ratingurile pentru datoriile negarantate în valută şi monedă locală au fost menţinute la BBB- şi BBB. Plafonul de ţară a rămas la nivelul BBB+, iar ratingul pentru datoriile pe termen scurt în valută la nivelul F3.

”Ratingurile României sunt susţinute de perspectiva economică mai sănătoasă, de îmbunătăţirea poziţiei fiscale şi de indicatorii de guvernanţă mai buni comparativ cu cei ai altor ţări cu ratinguri în categoria BBB. Cu toate acestea, direcţia de relaxare fiscală din 2016-2017 reprezintă un risc. Datoria externă netă mai ridicată decât media din categoria BBB şi slăbiciunile structurale ale economiei rămân constrângeri moderate pentru rating”, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară.

Situaţia finanţelor publice este favorabilă, cu un deficit bugetar de 1,2% din PIB şi un nivel al datoriei publice de 39,4% din PIB în 2015, faţă de o medie de 2,7%, respectiv de 42,7% din PIB, pentru ţările cu ratinguri de nivel BBB.

Totuşi, pentru 2016, analiştii Fitch sunt îngrijoraţi că natura prociclică a noului Cod Fiscal pune în pericol sustenabilitatea bugetară, pe termen mediu.

Fitch estimează că reducerile totale de taxe, inclusiv reducerea cu 4 puncte procentuale a TVA la 20%, vor diminua veniturile guvernamentale cu 2% din PIB în 2016. Acest fapt pune presiune pe deficitul bugetar structural, estimat de Ministerul de Finanţe să crească de la 0,7% în 2015 la 2,7% din PIB în 2016 şi 2,9% din PIB în 2017. Pentru 2016, este prognozat un deficit bugetar ESA de 3% în 2016 şi 2,9% în 2017/

Riscurile fiscale sunt predominant de încetinire a creşterii economice.

Introducerea Codului Fiscal coincide cu calendarul electoral al României, alegerile parlamentare urmând să aibă loc spre sfârşitul anului 2016. În consecinţă sunt probabile unele presiuni de creştere a cheltuielilor publice, existând posibilitatea ca România să nu mai respecte politica preventivă a Pactului de Stabilitate şi Creştere al Comisiei Europene. Totuşi, faptul nu este neapărat incompatibil cu ratingul investment grade.

Potrivit scenariului de bază al Fitch, datoria guvernamentală brută ar trebui să rămână sub 45% din PIB pe termen mediu şi lung, în conformitate cu nivelul din alte ţări cu ratinguri BBB şi semnificativ mai scăzută faţă de media UE.

După demisia fostului premier Victor Ponta în noiembrie 2015, România este condusă de guvernul tehnocrat al premierului Dacian Cioloş. Votul de încredere din noiembrie anul trecut, cu sprijin puternic din partea celor mai mari două partide din România, PSD şi PNL, însemnaă că Fitch anticipează că acest guvern tehnocrat îşi va duce la bun sfârşit mandatul până la alegerile parlamentare din decembrie 2016. Prezenţa guvernului ar trebui să contribuie la limitarea relaxării politicii bugetare şi la continuarea actualei politici economice.

Fitch anticipează că economia României va înregistra o creştere de aproape 4%, cu mult peste media europeană şi a celorlalte ţări cu ratinguri BBB.

Avansul economic solid este susţinut de cererea internă puternică, stimulată de efectele de primă rundă ale relaxării fiscale.

Consumul populaţiei va fi cel mai mare contributor la creştere, ca urmare a reducerii fiscalităţii care măreşte puterea de cumpărare, în condiţiile unei inflaţii scăzute şi un salariu minim mai mare.

Agenţia se aşteaptă şi ca creşterea investiţiilor să rămână pozitivă.

Avansul puternic al cererii interne va compensa contribuţia negativă din partea exporturilor nete, în 2016. Pentru 2017, Fitch anticipează o creştere a PIB de 3,4%.

Creşterea mai rapidă a importurilor decât a exporturilor face ca Fitch să se aştepte la accentuarea deficitului de cont curent la 1,7% din PIB în 2016, de la 1% din PIB în 2015. Acest trend va continua în 2017.

În perspectiva divergenţei politicilor monetare la nivel mondial, în special a înăspririi politicii dobânzilor Rezervei Federale în SUA, există riscul ieşirilor de capital. Totuşi, deocamdată nu au fost semne ale unei astfel de volatilităţi, iar Fitch evaluază acest risc ca fiind modest, având în vedere ponderea scăzută a deţinerilor de obligaţiuni guvernamentale în lei ale nerezidenţilor (18,6%).

Sistemul bancar românesc rămâne stabil, în pofida volatilităţii externe. Băncile sunt bine capitalizate, cu o rată de adecvare a capitalului de 18,7% în trimestrul trei din 2015. După ce Banca Naţională a României a încurajat revizuirea în scădere a activelor şi vânzarea de credite neperformante, aceasta a scăzut în mod constant.

Pentru 2016, mediul macroeconomic pozitiv va favoriza sectorul bancar românesc. Fitch anticipează o îmbunătăţire a cererii pentru credite, ceea ce va susţine profitabilitatea băncilor, presată într-o anumită măsură de nivelul scăzut al dobânzilor.

Ratingurile României sunt constrânse de o serie de slăbiciuni structurale, între care poziţia dominantă în industrie a unor companii de stat ineficiente şi de infratructura publică slabă.

Blocajele structurale limitează dezvoltarea României şi progresele către standardele de viaţă occidentale. PIB-ul pe cap de locuitor, calculat la cursul de schimb din piaţă, este la un nivel scăzut, de 55% din media UE.

Perspectiva stabilă a ratingurilor reflectă opinia Fitch că riscurile de îmbunătăţire sau retrogradare sunt echilibrate.

Principalii factori de risc care pot duce la o modificare negativă a ratingurilor sunt deteriorarea raportului dintre datorii şi PIB comparativ cu restul statelor şi şocuri macroeconomice externe care ar putea eroda bufferele fiscale şi externe ale României.

Factorii care ar putea duce la îmbunătăţirea ratingurilor sunt îmbunătăţirea dinamicii datoriilor, o tendinţă de accelerare a creşterii economice şi convergenţa pozitivă spre un nivel al veniturilor mai apropiat de cel al altor ţări.