FMI a cerut Guvernului un plan clar de privatizare a companiilor de stat şi liberalizare de preţuri

"Oficialii FMI au cerut să li se prezinte o foaie clară de parcurs privind privatizarea companiilor de stat, inclusiv procedura avută în vedere, precum şi o strategie concretă de liberalizare a preţurilor la gaze naturale şi energia electrică pentru companii şi populaţie", au arătat sursele citate, la finalul discuţiei de miercuri seara dintre liderii coaliţiei şi oficialii Fondului.

Un astfel de plan concret a fost solicitat şi pentru reforma sistemului de sănătate.

Potrivit surselor, oficialii FMI au apreciat măsurile de reformă iniţiate în ultima perioadă în anumite domenii, precum cele coordonate de Ministerul Muncii şi Ministerul Justiţiei.

La finalul lunii octombrie, reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, a declarat că reforma companiilor de stat a încetinit la Ministerul Economiei, dar sunt semnale bune în domeniul transporturilor, unde măsurile se înscriu pe o traiectorie corectă, şi că în cazul în care nu vor fi respectate termenele pentru reforma companiilor de stat, inclusiv prin aducerea de manageri privaţi, atunci condiţiile FMI ar putea fi mult mai stricte.

Guvernul şi FMI au convenit numirea de manageri privaţi la nouă companii de stat în acest, pentru ca anul viitor lista să fie suplimentată cu şase societăţi.

Primele companii la care vor fi aduşi manageri privaţi sunt Poşta Română, Tarom, CFR Marfă, Electrificare CFR, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, Electrica Furnizare, Hidroelectrica, Romarm şi Oltchim.

Anul viitor vor fi numiţi manageri privaţi la alte şase companii, respectiv CFR, CFR Călători, Nuclearelectrica, Transgaz, Transelectrica şi Romgaz.

În plus, FMI insistă ca Guvernul să cedeze controlul la mai multe companii de stat, în special din transporturi şi energie, considerând că investitorii sunt mai degrabă interesaţi de pachete majoritare decât de preluarea unpr participaţii minoritare.

Printre numele vehiculate se numără viitoarele complexe energetice Oltenia şi Hunedoara.

În ultima scrisoare de intenţie se arată că vor fi scoase la vânzare acţiuni la mai multe societăţi, în trei grupuri, începând cu Transelectrica în luna octombrie şi Transgaz în decembrie.

Primul grup cuprinde societăţile Oltchim (vânzarea acţiunilor publice rămase către investitori strategici), Romgaz (ofertă publică iniţială pentru 15% din acţiuni), Tarom (investiţie strategică sau ofertă publică iniţială pentru 20% din acţiuni), Transelectrica (ofertă publică secundară pentru un pachet de acţiuni de 15% plus o majorare ulterioară de capital de aproximativ 12%) şi Transgaz (ofertă publică secundară pentru un pachet de acţiuni de 15%).

Cel de-al doilea grup de companii care ar urma să fie privatizate are în componenţă companiile Termoelectrica (vânzare completă a filialelor Galaţi şi Brăila şi continuarea procesului de creare a unor societăţi mixte cu investitori strategici la ELCEN pentru constituirea unor noi grupuri energetice, cu capital majoritar privat, în Bucureşti şi Constanţa), Hidroelectrica (ofertă publică iniţială pentru un pachet de acţiuni de 10%), şi Petrom (va fi relansată o ofertă publică secundară pentru 9,84% din acţiuni).

Ultimul grup de privatizări include Electrica Serv (privatizare majoritară a întregii societăţi), Nuclearelectrica (cel puţin 10% prin majorare de capital) şi noua companie creată prin fuziunea celor trei filiale de furnizare ale Electrica.

O altă companie de pe lista privatizărilor este CFR Marfă, prin vânzarea unui pachet de 20% până la finele anului prin ofertă publică iniţială sau către un investitor strategic.

Pentru Oltchim, una dintre companiile de pe lista privatizărilor, Ministerul Economiei, acţionarul majoritar, va organiza în 21 noiembrie o licitaţie pentru desemnarea unei bănci de investiţii "de reputaţie internaţională" care să pregătească procesul de vânzare a combinatului chimic.

Potrivit unui studiu al Băncii Mondiale, o treime din 760 de companii de stat la nivel naţional, în care lucrează peste 116.000 angajaţi, sunt considerate ca aflându-se "de facto" în stare de faliment (în practică, dar fără o reglementare legală - n.r.), cumulând 67% din arierate, dar primind în continuare de la stat 37% din totalul subvenţiilor.

Pe lista companiilor aflate "de facto" în faliment şi considerate neaviabile sunt incluse RADET, CFR SA, Oltchim, CFR Marfă, Termoelectrica, CN Huilei, CET Iaşi, Electrocentrale Oradea, CET Braşov şi Apaterm.

Fondul Monetar Internaţional a mai cerut Executivului să prezinte, până în luna septembrie, un calendar etapizat de liberalizare a preţurilor gazelor naturale până în 2013 în cazul companiilor şi din 2013 în 2015 în cazul populaţiei. Liberalizarea preţurilor vizează şi sectorul energiei electrice.