FMI a îmbunătăţit prognoza de creştere economică a Europei Centrale şi de Est în 2010

În 2009, economia Europei Centrale şi de Est s-a contractat cu 4,3%, procent ce depăşeşte avansul economic de 3,1% din anul precedent.

Pentru România, FMI anticipează o creştere de 1,3% în 2010.

Fondul a crescut estimările privind economia mondială atât pentru 2010 cât şi pentru 2011, de la 3,1% la 3,9%, respectiv de la 4,2% la 4,3% pentru anul următor, potrivit datelor revizuite ale Prognozei Economice Mondiale pentru 2010.

Recuperarea economiei mondiale a început mai puternic decât se anticipa, însă se derulează la viteze diferite, în funcţie de regiune.

Economiile avansate vor înregistra o creştere lentă, comparativ cu standardele din anii precedenţi, în timp ce în multe state cu economii emergente PIB va creşte, susţinut în mare parte de cererea internă.

Pentru Uniunea Europeană, FMI se aşteaptă la un avans al Produsului Intern Brut (PIB) de 1% în 2010, cu 0,5 puncte procentuale mai mult decât estima în 2009. În anul următor, economia blocului comunitar ar putea înregistra o creştere de 1,9%, comparativ cu aşteptările anterioare de 1,8%.

Creşterea zonei euro a fost îmbunătăţită la 1% în 2010, de la 0,3%, şi la 1,6% pentru 2011, de la 1,3%.

Pentru Statele Unite, FMI estimează un avans al activităţii economice de 2,7%, peste prognoza anterioară de 1,5%. Pentru anul următor, instituţia a înrăutăţit prognoza, de la 2,8% la 2,4%.

FMI a operat o îmbunătăţire substanţială pentru 2010 şi în cazul Germaniei, la 1,5%, de la 0,3%, în timp ce pentru anul 2011 îmbunătăţirea a fost de 0,4 puncte procentuale, la 1,9%.

Franţa va avea o creştere a PIB de 1,4% în 2010, cu 0,5 puncte procentuale mai mult decât se aştepta Fondul în raportul precedent, însă pentru anul 2011 prognoza a fost redusă cu 0,1 puncte procentuale, la 1,7%.

Procesul de revenire al economiei mondiale este susţinut de măsurile extraordinare de sprijin implementate de guverne. Aceste programe trebuie să faciliteze o reechilibrare a cererii mondiale şi să fie menţinute în ţările unde recuperarea nu este de durată, notează specialiştii Fondului.

Pieţele financiare şi-au revenit mai rapid decât se anticipa, potrivit raportului, însă situaţia va rămâne mai dificilă decât înainte de criză.

Activităţile de creditare se vor menţine la un nivel redus, din cauza nevoii de refacere a capitalului şi a pericolului unor noi reevaluări în scădere a activelor din domeniu, mai ales cele asociate cu proprietăţi imobiliare.

Revenirea încrederii şi reducerea incertitudinilor ar putea susţine consolidarea percepţiei pieţelor financiare şi creşterea peste aşteptări a fluxurilor de capital, comerţului şi cererii. Noile iniţiative din SUA privind reducerea şomajului ar putea ajuta, de asemenea, activitatea economiei americane şi a celei mondiale.

Un impact economic negativ ar putea avea încheierea prematură şi lipsită de coerenţă a programelor de sprijin derulate de autorităţi, în timp ce dificultăţile din sistemul financiar şi pieţele imobiliare, sau şomajul în creştere din statele cu economii avansate, ar putea tempera cheltuielile de consum.

Totodată, temerile privind înrăutăţirea situaţiei financiare a statelor ar putea tulbura pieţele financiare şi ar putea creşte costurile creditării pentru companii şi populaţie, în timp ce avansul preţurilor materiilor prime poate încetini recuperarea economiilor avansate.