FMI: Impactul majorărilor salariale, pentru perioada 2017-2020, este de 2,1% din PIB. Deficitul bugetar din acest an va atinge 3,7%

“Dacă toate măsurile anunţate înainte de alegeri vor fi puse în practică, costul suplimentar, în perioada 2017-2020, va fi de 5,5% din PIB. Această estimare nu ia în calcul efectele de rundă a doua, care sunt incluse doar pentru 2017. Nu le-am introdus pentru că nu avem toate datele. Le vom include după ce vom afla care sunt toate efectele”, a spus reprezentantul FMI.

Reza Baqir a declarat că din estimările preliminare, impactul majorărilor salariale, pentru perioada 2017-2020, este de 2,1% din PIB. “Vorbim despre un impact net, deoarece cheluielile guvernului vor fi mai mari de 2,1%, dar o parte din salarii vor fi impozitate mai mult”, a precizat reprezentantul FMI.

"Dacă ne uităm pe perioada ultimilor şapte ani de evoluţii economice, principalul mesaj pe care vrem să îl transmitem este acela că România şi-a consolidat economia în mod semnificativ după criza financiară globală, iar indicatorii macroeconomici se compară cu cei ai altor ţări. Cu toate acestea, reducerile succesive de impozite şi taxe, majorările salariale, ce depăşesc creşterile de productivitate şi investiţiile publice de calitate de volum redus încep să ameninţe aceste realizări şi restrâng creşterea potenţială", a spus Baqir.

Conform acestuia, se impune reorientarea politicilor dinspre stimularea consumului către sprijinirea investiţiilor.

„Pentru 2017, dacă nu se iau alte măsuri, deficitul bugetar va atinge 3,7% din PIB. Problema este că în 2018, acesta va atinge 3,9% din PIB. Însă estimările pe 2018 se vor modifica după ce se vor purta discuţii pe bugetul de anul viitor. Creşterea deficitului bugetar este cel mai mare din Europa”, a declarat vineri, reprezentantul FMI, Reza Baqir.

Acesta a precizat că, pentru reducerea deficitului bugetar este necesară creşterea eficientizării cheltuielilor, utilizarea fondurilor UE şi accelerarea reformării ANAF pentru o mai bună colectare la buget.

Reprezentantul FMI a dar exemplul nivelului foarte scăzut al colectării TVA, România poziţionându-se pe ultimele locuri în Europa.

Reza Baqir a spus că diferenţele dintre proiecţiile FMI şi cele ale guvernului României diferă deoarece “premisele de calcul ale bugetului sunt diferite”, existând diferenţe şi în ceea ce priveşte veniturile.

Reza Baqir a precizat că nu există nici o solicitare din partea României pentru încheierea unui nou acord cu FMI şi că nici nu a fost angajată vreo discuţie în acest sens, în întâlnirile avute în aceste zile cu oficialii români.

Citeşte şi: Lupta anticorupţie, invocată în discuţiile preşedintelui Klaus Iohannis cu delegaţia FMI

Citeşte şi: PNL s-a întâlnit cu o delegaţie a FMI, discuţiile vizând construcţia bugetară şi fondurile UE

Citeşte şi: Lupta anticorupţie, invocată în discuţiile preşedintelui Klaus Iohannis cu delegaţia FMI