„O oboseală a reformei s-a instalat în coaliţia guvernamentală, care dispune de o majoritate redusă de doar două locuri în Parlamentul cu 300 de membri”, se arată în raportul FMI de evaluare a progreselor realizate de Grecia în cadrul programului de salvare în valoare de 240 de miliarde de euro, relatează Kathimerini.
Acest fapt face dificilă continuarea curajoasă a reformelor necesare, potrivit FMI.
Reformele din Grecia au avut o evoluţie neuniformă, de la începutul programului de salvare lansat la jumătatea anului 2010, care a condus deseori la amânarea furnizării fondurilor internaţionale.
FMI avertizează că datoria publică a Greciei continuă să fie foarte ridicată, iar sprijinul Uniunii Europene este esenţial pentru ca această să fie sustenabilă.
Este posibil ca Grecia să înceapă în acest an negocieri cu partenerii europeni pentru o nouă restructurare a datoriilor, potrivit analiştilor.
„Cu o datorie care potrivit estimărilor va depăşi nivelul prevăzut, este esenţial ca partenerii europeni ai Greciei să îşi reafirme angajamentele referitoare la strategia convenită, prin disponibilitatea de a oferi sprijin suplimentar în vederea menţinerea datoriei pe traseul dorit”, se arată în raportul Fondului.
Fără restructurarea datoriei publice sau fără noi emisiuni de obligaţiuni, Grecia se va confrunta cu un deficit de finanţare de 12,6 miliarde de euro după luna mai 2015, potrivit FMI. De asemenea, Grecia nu va reuşi să respecte ţinta unui surplus bugetar de circa 2 miliarde de euro în 2015, echivalent cu 1% din PIB.
FMI anticipează că datoria publică a Greciei va atinge un vârf de 174% din PIB în acest an, urmând să scadă la 128% din PIB în 2020 şi la 117% din PIB în 2022.
În cadrul unei remanieri guvernamentale, premierul Antonis Samaras a dorit să arate că Executivul va continua reformele în pofida înfrângerii suferite în alegerile europarlamentare de luna trecută, numind luni ca ministru de Finanţe un economist şi bancher cu experienţă, susţinător al reformelor, în persoana lui Guikas Hardouvelis.