FOCUS: În achiziţiile publice se lucrează cu efective mici şi în regim de avarie

Deşi au trecut doar două luni de la implementarea noului sistem de achiziţii publice, aparent mai flexibil şi mai transparent, unele autorităţi din ţară susţin că întâmpină probleme la fel de birocratice ca acelea din vechea legislaţie, în speţă din modificata şi răsmodificata ordonanţă 34/ 2006.

Aliniată la începutul acestui an directivelor Uniunii Europene, legislaţia românească privind achiziţiile, aparent mai lămuritoare în domeniul modului de cheltuire a banilor publici, a reuşit, până acum, doar să aducă multe semne de întrebare în rândul funcţionarilor publici.

”Este foarte greu în achiziţii publice acum, nu suntem puşi la punct cu toate procedurile, sunt probleme birocratice. Cel mai mult mă deranjează că un proiect, primul pe care l-am demarat pe acest nou cadru legislativ, a fost întors de patru ori din drum. Ni s-a anulat procedura de achiziţie, respectiv licitaţia. Prima dată pentru că garanţia de bună execuţie nu trebuia să fie de 30%, apoi că nu ştiu ce altceva nu e în regulă. Cei de la SEAP (n.r. Sistemul Electronic al Achiziţiilor Publice) ne-au întors procedura de patru ori. E vorba despre proiectul de asfaltare şi plombare a străzilor din Brăila, proiect în valoare de 15,5 milioane de lei. Cel mai mult mă deranjează că nu ne-au trimis de prima dată un punct de vedere unitar, ca să aplicăm corect procedura din start”, a declarat pentru MEDIAFAX primarul municipiului Brăila, Viorel Marian Dragomir.

Aplicarea legislaţiei şi a metodologiei, la fel de vagă

Edilul şef al Brăilei susţinea şi că, o vreme, SEAP n-ar fi funcţionat şi asta iarăşi ar fi creat probleme: ”SEAP a fost upgradat pentru noua legislaţie şi asta a durat. Probleme nu sunt cu legislaţia, care ar fi fost armonizată cu directivele UE, ci cu birocraţia, că aşa facem noi: cum apare un act normativ nou, cum ne grăbim să-l facem mai stufos, să-l complicăm şi ajungem să nu mai ştie nimeni ce trebuie făcut”.

De fapt, Autoritatea Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP) este instituţia care gestionează situaţia şi din teritoriu şi care emite puncte de vedere care să vină în sprijinul funcţionarilor ce lucrează în acest domeniu.

O scurtă consultare a helpdesk-ului Autorităţii Naţionale a Achiziţiilor Publice (ANAP) relevă faptul că majoritatea celor ce lucrează în acest domeniu în ţară este complet nelămurită în privinţa modului în care trebuie aplicate legislaţia şi metodologia. De altfel, toate aceste neclarităţi sunt gestionate de ANAP şi, teoretic, şi lămurite, numai că în teritoriu, unde multe autorităţi lucrează cu efective mici, în regim de avarie, situaţia nu e deloc roz. Se pare că o parte din proiectele noi, aflate în plină procedură de achiziţie, au fost trase pe linie moartă.

”Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice are posibilitatea de a identifica eventualele probleme întâmpinate de către autorităţile contractante în realizarea achiziţiilor publice, prin analiza cererilor de suport primite prin aplicaţia Helpdesk. (…) Având în vedere timpul relativ scurt de la intrarea în vigoare a noii legislaţii, precizăm că nu au fost identificate probleme semnificative, mare parte dintre proceduri fiind demarate în prima parte a anului, când era în vigoare legislaţia anterioară. (…) În funcţie de solicitările colegilor, ANAP elaborează material suport, sub formă de notificări, ghiduri sau instrucţiuni. Un astfel de instrument suport este Ghidul de elaborare a strategiei de contractare”, a răspuns MEDIAFAX preşedintele ANAP, Bogdan Puşcaş. Din aceeaşi sursă am mai aflat că funcţionarii au întrebări frecvente care vizează, de fapt, întreaga legislaţie.

”Sunt interesaţi de elementele de noutate introduse prin noua legislaţie, în special referitoare la etapa de planificare şi pregătire a procedurilor (de exemplu: modul de elaborare a strategiei de contractare, modul de calcul al valorii estimate), obligaţia de aplicare a legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice (de exemplu: calitatea de autoritate/ entitate contractantă a diferitelor entităţi, cu încadrare pe noile prevederi legislative în vigoare), modul de aplicare a dispoziţiilor tranzitorii din noua legislaţie (de exemplu: prevederile legale aplicabile în prezent, în cazul modificării, prin act adiţional, a unui contract încheiat în perioada în care era în vigoare legislaţia anterioară, modul de achiziţionare a serviciilor sociale şi a altor servicii”, se mai arată în răspunsul formulat de ANAP.

Un alt adevăr al achiziţiilor publice din România este faptul că în teritoriu nimeni nu se înghesuie să lucreze în acest domeniu. Ba chiar la comune, unde sunt cel mult 10 angajaţi, iar secretarul n-are studii superioare juridice, nu există niciun specialist în achiziţii publice. Pe o parte, toate instituţiile de control sau punitive sunt cu ochii pe oamenii care decid soarta banilor publici, iar pe altă parte, nu e uşor lucru să ai răspunderea a milioane de euro, să ai un salariu de două, trei mii de lei şi să vezi zilnic la televizor câte un ”învins” al sistemului, care a intrat în atenţia Justiţiei. Concluzia respectivă a fost desprinsă şi cu ocazia unui seminar pe tema achiziţiilor publice organizat în iulie a.c. de Freedom House România, în cadrul unui proiect.

”Ţi-e şi frică să deschizi plicurile cu oferte, că dacă te acuză cineva! E mare presiunea pe noi, iar de la centru primim informaţii uneori contradictorii”, spunea un consilier superior din Alba Iulia, care lucrează de circa şase ani în acest domeniu, pentru o instituţie publică.

Baroni locali, anchetaţi pentru fapte de corupţie care vizau achiziţiile 

În România sunt cel puţin şase instituţii care controlează activitatea funcţionarilor publici şi numai vreo două care le oferă consultanţă, ceea ce nu poate fi trecut cu vederea. Amintim aici instituţiile de control: Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Direcţia Generală Anticorupţie (DGA), Agenţia Naţională de Integritate (ANI), Departamentul pentru Luptă Antifraudă (DLAF), corpurile de control ale tuturor ministerelor şi al primului-ministru…Cine-i consiliază, dar are şi dreptul de a-i sancţiona?! ANAP şi Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici. E drept că, uneori, şi aceia care controlează ajung să fie puşi sub învinuire pentru fapte care au legătură cu banii publici, respectiv achiziţiile publice. Provocatoare s-a dovedit a fi, în ultimii ani, şi finanţarea din fonduri structurale, tot bani publici, care au fost distribuiţi de autorităţi prin aceleaşi proceduri de achiziţii publice.

Cert este că nu există o listă a funcţionarilor publici de execuţie care să fi trecut pe la DNA pentru fapte legate de achiziţiile publice, dar este destul să amintim că n-a existat administraţie mare care să nu fi avut măcar ”un baron local” ce a tras după el, în faptele de corupţie care vizau achiziţiile, chiar şi câte un departament întreg de achiziţii publice.

Venim aici tot cu exemplul Brăilei, unde în 2014 a fost arestat şi condamnat preşedintele Consiliului Judeţean de atunci, Gheorghe Bunea Stancu, iar în dosarele acestuia sunt audiaţi, şi acum, foştii angajaţi ai Achiziţiilor Publice de la CJ. Caz ”la indigo” la Constanţa, cu titulari de dosare notorii: Nicuşor Constantinescu, fost preşedinte CJ, şi Radu Mazăre, fost primar. Bucureştiul ”musteşte” de situaţii similare, dosare în care oficialii au tras după ei zeci de bugetari cu funcţii publice care lucrau sau lucrează pe salarii modeste în achiziţii publice. De ce? Fiindcă funcţionarii sunt cei care execută şi, nu de puţine ori, şi răspund cu libertatea pentru ceea ce li se cere să facă. Prin urmare, este lesne de înţeles de ce, acum, un altfel de ”bau-bau” este şi faptul că, numai anul trecut, DNA a trimis în judecată 497 de persoane cu funcţii publice, de conducere, control, demnitate publică sau alte funcţii din cadrul instituţiilor publice.

Vârful de iceberg îl reprezintă lista celor 32 de demnitari trimişi în judecată, din care un prim-ministru, cinci miniştri, din care unul în două dosare, cinci senatori, 16 deputaţi, din care unul în două dosare, doi secretari de stat, trei secretari generali de ministere, un prefect, un consilier secretar de stat, un consilier personal al unui ministru, asistentul unui parlamentar acreditat în Parlamentul European, şeful de cabinet al unui ministru, 80 de primari (unul general, unul de sector, 16 de municipii, 62 de primari de oraşe şi comune), şase viceprimari de municipii, 11 viceprimari de oraşe şi comune, 10 preşedinţi de consilii judeţene, cinci vicepreşedinţi de consilii judeţene, un consilier judeţean, 17 magistraţi, 15 avocaţi, şapte vameşi, trei notari, şefii a şase instituţii publice, ADR-uri, CNA, ANRP, ANSVSA, CJAS, 32 de directori de companii şi societăţi naţionale, 18 înalţi functionari din Educaţie, opt directori de spital, zece medici şi lista poate continua.

Din totalul de 2.374 de infracţiuni identificate de DNA, 1.461 sunt fapte de corupţie sau asimilate acestora, 207 sunt infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţii Europene, 327 sunt fapte prevăzute de legi speciale: 149 - evaziune fiscală, 156 - spălare de bani, 586 fapte penale din care: 10 abuz în serviciu, 76 înşelăciuni, 42 conflicte de interese, 108 falsuri intelectuale, 110 falsuri în înscrisuri sub semnătură privată.

Citeşte şi: Un român a murit în cutremurul din Italia. Alţi doi români sunt răniţi şi nouă sunt daţi dispăruţi, anunţă MAE

Citeşte şi: Preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie 1989, după discuţiile pe dosarul Revoluţiei: Procurorul general ne-a spus să avem încredere

Citeşte şi: Samsung a câştigat teren în primul semestru în piaţa smartphone-urilor, având o cotă de piaţă de 22,3%, cu aproape 10 puncte procentuale mai mult faţă de Apple

Citeşte şi: Nigel Farage va participa la un eveniment de campanie al lui Donald Trump în SUA

Citeşte şi: Angela Merkel: Germania este pregătită să ofere ajutor Italiei, în urma cutremurului

Citeşte şi: Explozii şi focuri de armă la Universitatea americană din Kabul