FOCUS: Tarom, ROMATSA şi aeroporturile au pierdut 7 milioane de euro din cauza norului de cenuşă

"Tarom a înregistrat pierderi de aproximativ 4 milioane de euro. La ROMATSA, administraţia serviciilor de trafic aerian, pierderile sunt de 1,2 milioane de euro, iar la Compania Aeroporturi Bucureşti pierderile au fost similare undeva la 1,2 - 1,3 milioane de euro. Celălalte aeroporturi situate în ţară au avut în total de pierdut cam un milion de euro", a declarat, miercuri, agenţiei MEDIAFAX, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Marin Anton.

Un nor de cenuşă provocat de erupţia unui vulcan din Islanda a perturbat traficul aerian în Europa şi a determinat închiderea spaţiilor aeriene din mai multe state.

Traficul aerian pe întreg teritoriul României a fost închis sâmbătă, la ora 18:00, şi a fost redeschis luni, la ora 15:00.

Pierderi au înregistrat şi alte companii de transport aerian, însă reprezentanţii acestora nu au prezentat date referitoare la operaţiunile din România.

Daniel Amzăr, directorul de PR al operatorului low-cost Wizz Air, a spus că în perioada 16-20 aprilie compania a anulat 124 de zboruri din şi spre România. În total, la bordul aeronavelor ar fi trebuit să urce aproximativ 18.000 de pasageri.

"Pierderile generate de aceste evenimente pot fi estimate la nivelul întregii reţele la aproximativ două milioane de euro pe zi. Din păcate, nu se poate oferi o estimare strict pe România la acest moment", a afirmat reprezentantul Wizz Air.

Germanwings a înregistrat în aceeaşi perioadă pierderi de patru milioane de euro pe zi la nivelul întregii companii din cauza întreruperii traficului aerian şi a anulat aproximativ 20 de zboruri pe rutele care leagă România de Berlin, Koln şi Stuttgart, a declarat agenţiei MEDIAFAX directorul de comunicare al companiei germane, Andreas Engel.

Compania Carpatair estimează pierderi zilnice de aproximativ 300.000 de euro, după ce a anulat multe zboruri în zilele de sâmbătă şi luni. Compania nu are zboruri duminica.

"Chiar dacă în aceste zile am mai putut opera curse izolate, şi pentru acestea am avut pierderi, pentru că am aterizat pe un alt aeroport decât cel programat, şi a trebuit să avem alte cheltuieli, precum transferul pasagerilor cu autocarul dintr-un oraş în altul. Noi am încercat să minimalizăm pierderile şi să limităm riscurile de a ne aventura pe aeroprturi care puteau fi blocate. Probleme mari vor fi dacă situaţia se va extinde pe mai multe săpămâni, pentru că foarte mulţi pasageri se vor orienta către transportul auto. Pentru câteva zile de întrerupere a zborurilor, nu ai mari probleme, dar nu-ţi mai realizezi veniturile estimate", a declarat pentru MEDIAFAX vicepreşedintele Carpatair, Paula Ardelean.

Începând de luni, Wizz Air şi Tarom au reluat o parte din zboruri, iar marţi şi companiile Germanwings şi Carpatair au reînceput operarea zborurilor către România.

În schimb, compania feroviară de stat CFR Călători a avut de câştigat de pe urma închiderii aeroporturilor, astfel că încasările au crescut cu circa 400.000 de lei în această perioadă.

Cele mai căutate rute din traficul internaţional au fost cele spre Viena, Istanbul şi Budapesta, în special la vagoanele de dormit şi cuşetă.

Traficul de călători a înregistrat în medie, pe parcursul celor cinci zile, peste 1.800 călători în plus, prin suplimentarea cu vagoane, în special a trenurilor internaţionale. În cele cinci zile, trenurile spre cele trei oraşe au circulat cu 16 vagoane, faţă de 6-8 vagoane în mod normal, se arată într-un răspuns al CFR Călători la solicitarea MEDIAFAX.

Introducerea unor trenuri suplimentare pe rute externe a fost necesară doar marţi, când a circulat un tren suplimentar pe relaţia Bucureşti Nord - Istanbul.