Franks: România iese din recesiune la finele lunii martie. Percepţia publică nu va fi simultană

"Există întotdeauns un grad de incertitudine şi nu ştiu exact care va fi cifra de la sfârşitul primului trimestru, dar cred că indicatorii privind economia României sunt aproape universal pozitivi. Există şi unele excepţii, dar dacă ne uităm la producţia industrială, creşterea este foarte robustă, iar evoluţia exporturilor, de asemenea, foarte pozitivă. Chiar şi cele negative, precum vânzările din retail sunt mai puţin negative decât erau, iar indicatori precum încrederea consumatorului s-au îmbunătăţit", a adăugat Franks.

El a arătat că indicatorii s-au îmbunătăţit constant în primul trimestru şi se aşteaptă la o creştere modestă a economiei după primele trei luni ale anului.

Pentru a ieşi tehnic din recesiune, economia unei ţări trebuie să înregistreze creşteri în două trimestre consecutive. În ultimul trimestru al anului trecut, economia a crescut cu 0,1% faţă de cel anterior.

Premierul Emil Boc a declarat la mijlocul lunii februarie că sunt semne că România va ieşi oficial din recesiune la sfârşitul lunii martie.

"Mă aştept ca avansul economiei să crească gradual pe parcursul anului 2011. Creşterea din fiecare trimestru va fi, în medie, ceva mai puternică decât în trimestrele anterioare, astfel încât să putem intra în anul 2012 cu o creştere destul de robustă", a continuat Franks.

Guvernul şi FMI estimează pentru acest an o creştere economică de 1,5%.

Întrebat când vor fi sesizate de către populaţie efectele creşterii economice, oficialul FMI a arătat că există o diferenţă în timp de la prezentarea datelor statistice până la momentul percepţiei publice că situaţia s-a îmbunătăţit.

"Aş spune că până în a doua jumătate a anului veţi vedea că o persoană obişnuită îşi va da seamă că lucrurile s-au îmbunătăţit", a mai spus Franks.

Institutul Naţional de Statistică va prezenta pe 13 mai evoluţia Produsului Intern Brut în primul trimestru din acest an.

Board-ul FMI a aprobat, vineri, cea de-a şaptea şi ultima evaluare a acordului stand-by cu România, bazată pe îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru ultimul trimestru al anului trecut, precum şi termenii viitoarei înţelegeri, de tip preventiv, care începe la 31 martie.

Guvernul s-a angajat în faţa FMI, prin scrisoarea de intenţie prezentată de MEDIAFAX în luna februarie, că va continua şi anul viitor politica de restrângere a cheltuielilor, inclusiv cu salarii şi prime, pentru un deficit de 3%, şi că sistemul alocaţiilor de încălzire va fi schimbat până la finele lunii iulie, urmând să fie acordate doar persoanelor cu venituri reduse.

De asemenea, vor fi desfiinţate 5.700 de paturi de spital, lista medicamentelor compensate sau eliberate gratuit va fi revizuită, Metrorex şi RATB vor majora tarifele peste rata inflaţiei, câteva companii din sectorul energetic vor fi privatizate, iar Compania Naţională a Huilei Petroşani (CNH), cel mai mare datornic la bugetul de stat, şi producătorul de energie Termoelectrica vor lichida activele neviabile.

Executivul s-a mai angajat să transfere la Ministerul Finanţelor controlul financiar la companiile de stat, să majoreze tarifele CFR pentru eficientizarea companiei, să aducă preţurile din contractele bilaterale pentru vânzarea energiei la nivelul pieţei şi să înfiinţeze în ANAF un departament pentru verificarea persoanelor cu averi mari.

Într-un comunicat transmis vineri de FMI se spune că pentru scăderea deficitului bugetar sunt cruciale acţiunile pentru îmbunătăţirea colectării taxelor, reducerea presiunilor asupra cheltuielilor, în special în sistemul sanitar, şi reducerea arieratelor.