- Home
- Economic
- (21.09.2023, 15:15)
- Alexandru Stan
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
STUDIU A.I. G7 vs BRICS. Supremaţia petrodolarului este ameninţată de la 1 ianuarie 2024. Bing A.I. prezice care tabără va câştiga războiul economic până în 2100
Am chestionat inteligenţa artificială din spatele chatbotului Bing AI, un produs comun al companiilor Open A.I. şi Microsoft despre cum vede războiul economic ce ar putea derula pe tot parcursul secolului 21...şi cine ar putea fi câştigătorul competiţiei la finalul acestui secol.
Urmărește
2378 afișări
Ce este BRICS, alternativa la G7?
BRICS este un acronim care desemnează cinci ţări cu economii emergente şi influenţă globală: Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud.
Aceste ţări au format un bloc economic şi politic pentru a promova cooperarea şi coordonarea în domenii precum comerţul, investiţiile, finanţele, securitatea şi dezvoltarea.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Adrian Sârbu: Tu sau eu n-am vrut să fim Președinți. Descoperim că a fost cu ghinion
-
PNL o susţine pe Elena Lasconi în turul doi al alegerilor prezidenţiale
-
Alegeri prezidenţiale 2024, turul I. Numărătoarea voturilor s-a încheiat. Diferenţă de 2.742 de voturi între Elena Lasconi şi Marcel Ciolacu / Călin Georgescu pe primul loc cu 22,94%
-
Elena Lasconi, mesaj către diaspora: „Vom construi o Românie în care să vă întoarceţi”
BRICS reprezintă aproximativ 40% din populaţia lumii, 31,5% din PIB-ul global şi 17% din comerţul mondial.
G7 este o organizaţie informală a celor mai mari şapte economii avansate din lume: Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi Statele Unite. Franţa, Italia şi Germania fac parte din Uniunea Europeană (UE) şi mai toate în afară de Japonia fac parte din Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Din acest grup, cea mai mare putere economică, tehnologică şi militară este SUA.
Membrii acestui grup se întâlneşte anual pentru a discuta şi a coordona soluţii la problemele globale, precum guvernanţa economică, securitatea internaţională şi politica energetică.
G7 se poziţionează faţă de BRICS ca un bloc care vrea să promoveze valorile democratice, drepturile omului, statul de drept şi comerţul liber.Se confruntă cu provocarea de a-şi menţine influenţa şi relevanţa în faţa creşterii economice şi politice a BRICS.
Ce susţine fiecare tabără?
G7 susţine valorile democraţiei, statului de drept, drepturilor omului şi economiei de piaţă. Aceste organizaţii consideră că sistemul internaţional bazat pe reguli, instituţiile multilaterale şi cooperarea globală sunt esenţiale pentru pace, securitate şi prosperitate.
Dar BRICS critică sistemul internaţional ca fiind dominat de Occident şi nedrept faţă de ţările în curs de dezvoltare. Ei promovează principiile suveranităţii naţionale, nediscriminării, multipolarităţii şi dezvoltării comune şi caută să-şi consolideze poziţia şi influenţa în cadrul instituţiilor internaţionale sau să creeze noi mecanisme alternative de cooperare.
Care sunt punctele slabe al celor două tabere?
- G7 se confruntă cu efectele pandemiei de COVID-19, criza migraţiei, Brexitul, ascensiunea naţionalismului şi populismului, divergenţele politice şi economice între statele membre, ameninţările teroriste şi cibernetice, instabilitatea în vecinătatea lor estică şi sudică şi rivalitatea cu Rusia şi China.
- BRICS se confruntă cu probleme similare, dar şi cu tensiuni bilaterale între membrii săi, cum ar fi conflictul de frontieră dintre India şi China sau sancţiunile occidentale împotriva Rusiei. De asemenea, BRICS are dificultăţi în a-şi coordona poziţiile pe chestiuni globale sau regionale, având în vedere diversitatea intereselor şi priorităţilor lor.
BRICS se extinde după modelul NATO/UE
NATO şi UE s-au extins enorm după anul 2000 după aderarea a multor state est-europene care au fost în blocul socialist până în 1989, pe durata Primului Război Rece.
În acest context, BRICS a anunţat recent că va primi şase noi membri începând cu 1 ianuarie 2024: Arabia Saudită, Iran, Etiopia, Egipt, Argentina, Emiratele Arabe Unite.
Această extindere este menită să sporească puterea economică şi politică a blocului, dar ar putea genera şi noi provocări în ceea ce priveşte coerenţa internă şi relaţia cu NATO/UE/FMI. De asemenea, alte ţări au exprimat interesul de a se alătura BRICS, cum ar fi Turcia, Cuba, Algeria, Bolivia, Venezuela, Indonezia, Nigeria, Mexic sau Vietnam, precum şi Belarus sau Kazahstan.
Extinderea BRICS ar putea avea implicaţii semnificative pentru economia şi securitatea mondială.
Pe de o parte, ar putea stimula comerţul, investiţiile, inovarea şi dezvoltarea în ţările emergente şi în curs de dezvoltare, contribuind la reducerea sărăciei şi a inegalităţilor.
Pe de altă parte, ar putea accentua competiţia şi conflictele între BRICS şi NATO/UE/FMI pe chestiuni precum accesul la resurse, protecţia mediului, drepturile omului, reforma instituţiilor globale sau reglementarea spaţiului cibernetic.
Unul dintre domeniile în care extinderea BRICS ar putea avea un impact major este cel al sistemului monetar şi financiar internaţional. În prezent, acest sistem este dominat de dolarul american, care este moneda de rezervă şi de tranzacţionare la nivel global. Acest lucru conferă SUA un avantaj economic şi politic, dar şi o responsabilitate faţă de stabilitatea financiară mondială.
Imperiul Petrodolarului, ameninţat cu colapsul de la 1 ianuarie 2024?
Totuşi, rolul dolarului este contestat de alte monede, cum ar fi euro, yuan sau rublă, care îşi doresc să-şi sporească ponderea şi influenţa în comerţul şi investiţiile internaţionale. De asemenea, BRICS a creat propriul său fond de rezervă şi propune crearea unei monede comune sau a unui sistem de plăţi alternativ bazat pe aur sau pe criptomonede.
Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite sunt două dintre principalele producătoare şi exportatoare de petrol din lume. Ele fac parte din Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), care stabileşte nivelul producţiei şi al preţurilor petrolului la nivel global. În prezent, petrolul este tranzacţionat în dolari americani, ceea ce înseamnă că orice ţară care vrea să cumpere petrol trebuie să aibă dolari sau să îi schimbe pe piaţa valutară. Acest lucru susţine cererea şi valoarea dolarului, dar expune ţările importatoare de petrol la fluctuaţiile cursului de schimb şi la riscul inflaţiei. De asemenea, acest lucru leagă interesele producătorilor de petrol de cele ale SUA, care este cel mai mare consumator de petrol din lume.
Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au decis să se alăture BRICS pentru a-şi diversifica partenerii economici şi politici şi pentru a-şi reduce dependenţa faţă de SUA. Ele speră să beneficieze de oportunităţile oferite de pieţele emergente din Asia, Africa şi America Latină, unde cererea de petrol este în creştere. De asemenea, ele sunt interesate să participe la iniţiativele BRICS în domeniul energiei regenerabile, al tehnologiei digitale şi al dezvoltării durabile. Prin aderarea la BRICS, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite îşi exprimă dorinţa de a avea un rol mai activ şi mai autonom în afacerile regionale şi internaţionale.
Aderarea Arabiei Saudite şi a Emiratelor Arabe Unite la BRICS ar putea ameninţa grav supremaţia petrodolarului. Aceste ţări ar putea decide să vândă petrolul în alte monede decât dolarul sau să accepte plăţi în aur sau în criptomonede. Acest lucru ar reduce cererea şi valoarea dolarului, ceea ce ar afecta economia SUA şi a altor ţări care folosesc dolarul ca monedă de rezervă sau de tranzacţionare.
Care sunt cele mai mari economii şi centre financiare din zona BRICS?
Cele mai mari economii din BRICS sunt China, India, Rusia, Brazilia şi Africa de Sud, în ordinea descrescătoare a produsului intern brut (PIB).
Împreună, aceste ţări reprezintă aproximativ 31,5% din PIB-ul global şi 40% din populaţia lumii.
Conform datelor Băncii Mondiale pentru anul 2020, PIB-ul acestor ţări a fost următorul:
Ţară | PIB (miliarde de dolari) |
---|---|
China | 14.722,8 |
India | 2.660,1 |
Rusia | 1.464,8 |
Brazilia | 1.363,8 |
Africa de Sud | 282,6 |
Cele mai mari oraşe şi centre financiare din zona BRICS sunt Moscova, Shanghai, Mumbai, São Paulo şi Johannesburg. De la 1 ianuarie 2024, zona BRICS va cuprinde Riyadh, Addis Ababa, Teheran, Cairo, Buenos Aires şi Dubai. Aceste oraşe au o populaţie mare, un produs intern brut ridicat, o bursă de valori importantă şi o prezenţă semnificativă a companiilor financiare şi bancare. Ele pot concura cu New York şi Wall Street în ceea ce priveşte dimensiunea, diversitatea şi dinamismul pieţelor financiare, dar şi în ceea ce priveşte calitatea infrastructurii, a serviciilor şi a inovaţiei.
Shanghai este cel mai mare oraş al Chinei şi al doilea cel mai bogat după Beijing, cu o populaţie de peste 24 de milioane de locuitori şi un PIB de peste 500 de miliarde de dolari. Este considerat centrul financiar al Chinei şi al Asiei, găzduind Bursa de Valori din Shanghai (SSE), cea mai mare bursă din China şi a doua cea mai mare din lume după capitalizarea pieţei, care depăşeşte 5 trilioane de dolari.Oraşul este şi sediul a multor bănci şi companii financiare, cum ar fi Bank of China, Industrial and Commercial Bank of China, China Construction Bank sau Ping An Insurance. Shanghai are şi un orizont spectaculos, cu zgârie-nori precum Shanghai Tower, Shanghai World Financial Center sau Jin Mao Tower.
Mumbai este cel mai mare oraş al Indiei şi al patrulea cel mai bogat din Asia după Tokyo, Beijing şi Shanghai, cu o populaţie de peste 20 de milioane de locuitori şi un PIB de peste 400 de miliarde de dolari. Este centrul financiar al Indiei, găzduind Bursa Naţională a Indiei (NSE), cea mai mare bursă din India şi a patra cea mai mare din lume după volumul tranzacţiilor, precum şi Bursa Bombai (BSE), cea mai veche bursă din Asia. Mumbai este şi sediul a multor bănci şi companii financiare, cum ar fi Reserve Bank of India, State Bank of India, HDFC Bank sau Reliance Industries. Mumbai are şi un profil urban distinctiv, cu zgârie-nori precum Imperial Towers, Lodha Altamount sau World One.
São Paulo este cel mai mare oraş al Braziliei şi al Americii Latine, cu o populaţie de peste 12 milioane de locuitori. Este şi cel mai bogat oraş al Braziliei şi al Americii de Sud, cu un PIB de peste 450 de miliarde de dolari. São Paulo este centrul financiar al Braziliei şi al Americii Latine, găzduind Bursa B3 (Brasil Bolsa Balcão), cea mai mare bursă din America Latină şi a opta cea mai mare din lume după capitalizarea pieţei, care depăşeşte 1 trilion de dolari. Este şi sediul a multor bănci şi companii financiare, cum ar fi Banco do Brasil, Itaú Unibanco, Bradesco sau Santander Brasil. São Paulo are şi un peisaj urban remarcabil, cu zgârie-nori precum Mirante do Vale, Edifício Itália sau Edifício Copan.
Johannesburg este cel mai mare oraş al Africii de Sud şi al Africii, cu o populaţie de peste 5 milioane de locuitori. Este şi cel mai bogat oraş al Africii de Sud şi al Africii, cu un PIB de peste 150 de miliarde de dolari. Johannesburg este centrul financiar al Africii de Sud şi al Africii, găzduind Bursa de Valori din Johannesburg (JSE), cea mai mare bursă din Africa şi a 19-a cea mai mare din lume după capitalizarea pieţei, care depăşeşte 900 de miliarde de dolari. Este şi sediul a multor bănci şi companii financiare, cum ar fi Standard Bank, FirstRand, Nedbank sau Anglo American. Are şi un profil urban impresionant, cu zgârie-nori precum Carlton Centre, Ponte City Apartments sau Michelangelo Towers.
Riyadh este capitala şi cel mai mare oraş al Arabiei Saudite, cu o populaţie de peste 7 milioane de locuitori. Este şi cel mai bogat oraş al ţării, cu un PIB de peste 200 de miliarde de dolari. Riyadh găzduieşte Bursa de Valori Tadawul, cea mai mare bursă din Peninsula Arabică şi a 26-a cea mai mare din lume după capitalizarea pieţei, care depăşeşte 2 trilioane de dolari. Riyadh este şi sediul a multor bănci şi companii financiare, cum ar fi Saudi Arabian Monetary Authority, National Commercial Bank, Riyad Bank sau Saudi Aramco. Jeddah este al doilea cel mai mare oraş al Arabiei Saudite şi principalul port al ţării, cu o populaţie de peste 4 milioane de locuitori. Este şi un centru economic şi comercial important, cu un PIB de peste 100 de miliarde de dolari. Jeddah este şi sediul a multor bănci şi companii financiare, cum ar fi Islamic Development Bank, Al Baraka Banking Group, Samba Financial Group sau Saudi Binladin Group.
Teheran este capitala şi cel mai mare oraş al Iranului, cu o populaţie de peste 9 milioane de locuitori. Este şi cel mai bogat oraş al ţării, cu un PIB de peste 150 de miliarde de dolari. Teheran găzduieşte Bursa de Valori din Teheran (TSE), cea mai mare bursă din Iran şi a 18-a cea mai mare din lume după capitalizarea pieţei, care depăşeşte 1 trilion de dolari. Teheran este şi sediul a multor bănci şi companii financiare, cum ar fi Central Bank of Iran, Bank Melli Iran, Bank Saderat Iran sau National Iranian Oil Company.
Addis Ababa este capitala şi cel mai mare oraş al Etiopiei, cu o populaţie de peste 5 milioane de locuitori. Este şi cel mai bogat oraş al ţării, cu un PIB de peste 20 de miliarde de dolari. Addis Ababa găzduieşte Bursa Comodităţilor din Etiopia (ECX), prima bursă modernă din Africa care tranzacţionează produse agricole precum cafeaua, seminţele de susan sau fasolea. Addis Ababa este şi sediul a multor bănci şi companii financiare, cum ar fi National Bank of Ethiopia, Commercial Bank of Ethiopia, Awash Bank sau Ethiopian Airlines.
Cairo este capitala şi cel mai mare oraş al Egiptului, cu o populaţie de peste 20 de milioane de locuitori. Este şi cel mai bogat oraş al ţării, cu un PIB de peste 200 de miliarde de dolari. Cairo găzduieşte Bursa Egyptian Exchange (EGX), cea mai mare bursă din Africa după capitalizarea pieţei, care depăşeşte 40 de miliarde de dolari. Cairo este şi sediul a multor bănci şi companii financiare, cum ar fi Central Bank of Egypt, Banque Misr, Banque du Caire sau Orascom Construction. Alexandria este al doilea cel mai mare oraş al Egiptului şi principalul port al ţării, cu o populaţie de peste 5 milioane de locuitori. Este şi un centru economic şi comercial important, cu un PIB de peste 50 de miliarde de dolari.
Buenos Aires este capitala şi cel mai mare oraş al Argentinei, cu o populaţie de peste 15 milioane de locuitori. Este şi cel mai bogat oraş al ţării, cu un PIB de peste 300 de miliarde de dolari. Buenos Aires găzduieşte Bursa de Valori din Buenos Aires (BCBA), cea mai mare bursă din Argentina şi a doua cea mai mare din America Latină după capitalizarea pieţei, care depăşeşte 60 de miliarde de dolari. Buenos Aires este şi sediul a multor bănci şi companii financiare, cum ar fi Banco de la Nación Argentina, Banco Santander Río, Banco Galicia sau YPF.
Dubai este cel mai mare oraş al Emiratelor Arabe Unite şi un centru turistic şi comercial renumit, cu o populaţie de peste 3 milioane de locuitori. Este şi cel mai bogat oraş al ţării, cu un PIB de peste 100 de miliarde de dolari. Dubai găzduieşte două burse importante: Bursa Financiară din Dubai (DFM), cea mai mare bursă din Emiratele Arabe Unite după capitalizarea pieţei, care depăşeşte 80 de miliarde de dolari, şi Bursa Nasdaq Dubai, cea mai mare bursă internaţională din Orientul Mijlociu, care tranzacţionează acţiuni, obligaţiuni, fonduri şi instrumente derivate. Dubai este şi sediul a multor bănci şi companii financiare, cum ar fi Emirates NBD, Dubai Islamic Bank, Mashreq Bank sau DP World.
Moscova este capitala şi cel mai mare oraş al Rusiei, cu o populaţie de peste 12 milioane de locuitori. Este şi cel mai bogat oraş al ţării, cu un PIB de peste 500 de miliarde de dolari. Moscova găzduieşte Bursa de Valori din Moscova (MOEX), cea mai mare bursă din Rusia şi una dintre cele mai mari din Europa, cu o capitalizare de piaţă de peste 600 de miliarde de dolari. Moscova este şi sediul a numeroase bănci şi companii financiare, cum ar fi Sberbank, VTB Bank, Gazprombank, Alfa Bank sau Rosneft. Moscova are şi un peisaj urban impresionant, cu zgârie-nori precum Federation Tower, Mercury City Tower sau OKO Tower.
În 2050, Occidentul va avea doar 2 miliarde de locuitori, BRICS - 4 miliarde
- Populaţia BRICS în 2020 era de aproximativ 3,2 miliarde de locuitori, reprezentând 42% din populaţia globală. Dacă adăugăm cele şase state care urmează să adere la BRICS din 2024, adică Arabia Saudită, Iran, Etiopia, Egipt, Argentina şi Emiratele Arabe Unite, populaţia blocului va creşte la aproximativ 3,7 miliarde de locuitori, reprezentând 46% din populaţia globală. Potrivit unor proiecţii demografice, populaţia BRICS ar putea ajunge la 4 miliarde de locuitori până în 2050.
- Populaţia occidentală din spaţiul NATO+UE în 2020 era de aproximativ 1,1 miliarde de locuitori, reprezentând 14% din populaţia globală. Dacă adăugăm cele două state care urmează să adere la NATO din 2023, adică Suedia şi Finlanda, populaţia blocului va creşte la aproximativ 1,2 miliarde de locuitori, reprezentând 15% din populaţia globală. Potrivit unor proiecţii demografice, populaţia NATO+UE ar putea scădea la 1 miliard de locuitori până în 2050, din cauza scăderii natalităţii. Populaţia G7 la 1 ianuarie 2021 era de aproximativ 760,4 milioane de locuitori. Populaţia G7 reprezintă aproximativ 9,8% din populaţia lumii, dacă includem Canada şi Japonia cu 125 milioane de locuitori.
Să adunăm populaţiile din Australia cu 25 milioane de oameni, Coreea de Sud cu 51 milioane, Israelul cu 9 milioane, Noua Zeelandă cu 5 milioane, Pakistan cu 231 milioane şi Singapore cu 5 milioane şi le adunăm cu populaţiile G7, NATO şi UE.
Din păcate, dacă adunăm aceste cifre, obţinem un total de aproximativ 2,27 miliarde de locuitori.
Acest număr este mai mic decât populaţia totală a BRICS cu noii membrii din 2024, care este estimată la 4,46 miliarde de locuitori. S-ar putea ajunge chiar la 5 miliarde dacă mai intră şi alte ţări emergente, inclusiv Nigeria cu o creştere grozavă a natalităţii. Astfel, putem spune că BRICS are o populaţie aproape dublă faţă de cea a celorlalte entităţi menţionate şi ar putea avea avantaje în competiţia economică, la producţie şi poate chiar într-un război mondial.
Armată: Occidentul are un avantaj clar datorită tehnologiei NATO, dar şi BRICS vine repede din urmă
Blocul Occidental G7-NATO-UE are un avantaj clar în ceea ce priveşte tehnologiile militare, având în vedere că dispune de cele mai mari bugete de apărare, de cele mai moderne echipamente şi sisteme de armament, de cele mai extinse reţele de aliaţi şi parteneri şi de cele mai experimentate forţe armate.
NATO-UE are capacitatea de a desfăşura operaţiuni militare la nivel global, în diferite scenarii şi medii, folosind tehnologii avansate precum avioanele stealth, rachetele balistice intercontinentale, dronele, sateliţii, sistemele cibernetice şi nucleare, având şi trei membri permanenţi în Consiliul de Securitate al ONU (SUA, Marea Britanie şi Franţa).
BRICS are însă şi ea potenţialul de a dezvolta şi de a folosi tehnologii militare competitive, având în vedere că include trei puteri nucleare (Rusia, India şi China), două membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU (Rusia şi China) şi două ţări cu populaţii mari şi resurse naturale abundente (India şi Brazilia). BRICS investeşte în cercetare şi dezvoltare în domeniul militar, îşi modernizează forţele armate şi îşi consolidează cooperarea în materie de apărare. Unele dintre tehnologiile militare dezvoltate sau utilizate de BRICS sunt rachetele hipersonice, avioanele de generaţia a cincea, submarinele nucleare, portavioanele, sistemele antirachetă şi spaţiale.
Educaţie: Occidentul este şi va fi fruntaş faţă de zona BRICS
NATO-UE are un avantaj relativ în ceea ce priveşte tehnologiile educaţionale, având în vedere că dispune de cele mai prestigioase şi performante instituţii de învăţământ superior, de cele mai calificate cadre didactice şi cercetători, de cele mai diversificate programe şi metode de predare şi învăţare, de cele mai ample oportunităţi de mobilitate academică şi profesională şi de cele mai recunoscute certificate şi diplome.
NATO-UE foloseşte tehnologii educaţionale precum platformele online, realitatea virtuală şi augmentată, inteligenţa artificială, analiza datelor şi robotica pentru a îmbunătăţi calitatea şi accesibilitatea educaţiei.
BRICS are însă şi ea potenţialul de a dezvolta şi de a folosi tehnologii educaţionale inovatoare, având în vedere că include două dintre cele mai mari pieţe educaţionale din lume (China şi India), două dintre cele mai dinamice economii emergente (China şi India) şi două dintre cele mai diverse ţări din punct de vedere cultural (India şi Brazilia).
BRICS investeşte în reformarea sistemelor educaţionale, în creşterea gradului de alfabetizare şi competenţelor digitale, în stimularea inovării şi antreprenoriatului şi în consolidarea cooperării în materie de educaţie. Unele dintre tehnologiile educaţionale dezvoltate sau utilizate de BRICS sunt aplicaţiile mobile, jocurile educaţionale, realitatea mixtă, asistenţii virtuali şi reţelele sociale.
Infrastructură: Cine este campionul Cyberpunk la infrastructură?
Blocul occidental un avantaj moderat în ceea ce priveşte tehnologiile infrastructurale, având în vedere că dispune de cele mai dezvoltate şi integrate reţele de transport, energie, comunicaţii şi servicii publice, de cele mai ridicate standarde de calitate şi siguranţă, de cele mai ambiţioase obiective de sustenabilitate şi digitalizare, de cele mai solide mecanisme de finanţare şi reglementare.
Japonia, SUA, Singapore şi Germania sunt fruntaşe la infrastructură. Blocul occidental foloseşte tehnologii infrastructurale precum trenurile de mare viteză, reţelele inteligente, internetul de mare lăţime de bandă, cloud computing-ul şi internetul pentru a îmbunătăţi eficienţa şi competitivitatea infrastructurii.
BRICS are însă şi ea potenţialul de a dezvolta şi de a folosi tehnologii infrastructurale avansate, având în vedere că include două dintre cele mai mari economii din lume (China şi India), două dintre cele mai populate ţări din lume (China şi India) şi două dintre cele mai extinse ţări din lume (Rusia şi Brazilia).
În special China, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite investesc în construirea şi modernizarea infrastructurii, în reducerea decalajelor regionale şi sociale, în promovarea conectivităţii regionale şi globale şi în diversificarea surselor de energie. Unele dintre tehnologiile infrastructurale dezvoltate sau utilizate de BRICS sunt metroul, energia solară, sateliţii de navigaţie, reţelele 5G şi blockchain-ul.
Medicina: cine controlează ingineria genetică, va controla viitorul speciei umane
Occidentul are un avantaj variabil în ceea ce priveşte tehnologiile medicale, având în vedere că dispune de cele mai avansate şi accesibile sisteme de sănătate, de cele mai progresiste şi etice practici medicale, de cele mai numeroase şi relevante cercetări ştiinţifice, de cele mai eficiente şi sigure medicamente şi vaccinuri.
Occidentul foloseşte tehnologii medicale precum genomica, nanomedicina, biotehnologia, telemedicina şi imprimarea 3D pentru a îmbunătăţi prevenirea, diagnosticarea şi tratarea bolilor.
BRICS are însă şi ea potenţialul de a dezvolta şi de a folosi tehnologii medicale revoluţionare, având în vedere că include două dintre cele mai afectate ţări de pandemia de COVID-19 (India şi Brazilia), două dintre cele mai implicate ţări în producerea şi distribuţia de vaccinuri anti-COVID-19 (India şi China) şi două dintre cele mai bogate ţări în resurse naturale cu potenţial terapeutic (Brazilia şi Africa de Sud).
BRICS investeşte în îmbunătăţirea calităţii şi acoperirii serviciilor medicale, în combaterea bolilor infecţioase şi cronice, în stimularea inovaţiei şi cooperării în domeniul sănătăţii. Unele dintre tehnologiile medicale dezvoltate sau utilizate de BRICS sunt inteligenţa artificială, realitatea virtuală şi augmentată, dispozitivele purtabile, terapiile celulare şi genetice.
Energia: BRICS are un impuls datorită petrolului şi gazului, dar Occidentul ar putea domina piaţa energetică cu fuziunea nucleară
BRICS este un bloc care foloseşte intens combustibilii fosili pentru a-şi asigura nevoile energetice. Conform datelor Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), 80% din energia distribuită în spaţiul BRICS provenea din combustibilii fosili: cărbune (42%), petrol (24%) şi gaze naturale (16%). Restul provenea din energie nucleară (3%), hidroenergie (7%) şi alte surse regenerabile (8%).
De asemenea, BRICS are resurse abundente de soare, vânt, apă şi biomasă, care ar putea fi folosite pentru a creşte ponderea energiei regenerabile.
Occidentul dominat de NATO şi UE vrea să treacă pe energie verde, inclusiv nucleară, pentru a-şi reduce dependenţa de combustibilii fosili şi pentru a combate schimbările climatice.
Conform datelor AIE, NATO/UE a consumat în 2019 peste 4 miliarde de tep de energie primară, dintre care peste 60% provenea din combustibilii fosili: petrol (33%), gaze naturale (23%) şi cărbune (6%). Restul provenea din energie nucleară (11%), hidroenergie (4%) şi alte surse regenerabile (22%).
Occidentul are capacitatea de a dezvolta şi de a folosi surse avansate de energie, precum energia nucleară şi energia regenerabilă. Conform datelor AIE, ţările occidentale au produs în 2019 peste 4 miliarde de MWh de energie electrică, dintre care peste 40% provenea din combustibilii fosili: gaze naturale (23%), cărbune (12%) şi petrol (6%). Restul provenea din energie nucleară (25%), hidroenergie (11%) şi alte surse regenerabile (31%).
Occidentul are o experienţă îndelungată în domeniul energiei nucleare, având cele mai multe reactoare nucleare în funcţiune din lume. De asemenea, are o strategie ambiţioasă de tranziţie energetică, care vizează atingerea neutralităţii climatice până în 2050 prin creşterea ponderii energiei regenerabile şi a eficienţei energetice.
Franţa şi SUA fac progrese în descoperirea fuziunii nucleare, de a crea literlamente un ,,Soare într-un laborator", iar cu această tehnologie de obţinere a energiei, ar putea rezolva marile probleme ale omenirii, de la inegalitate la criza resurselor.
Cine va câştiga Al Doilea Război Rece dintre G7 şi BRICS până în anii 2050-2100? Cine va domina planeta?
Nu se poate spune cu certitudine care tabără ar putea câştiga războiul economic până în 2050-2100, deoarece acest lucru depinde de mai mulţi factori, cum ar fi evoluţia politică, socială şi tehnologică, gradul de cooperare sau confruntare, capacitatea de adaptare şi inovare, precum şi de evenimente neprevăzute sau de forţă majoră.
Cu toate acestea, pe baza datelor şi proiecţiilor disponibile, se poate face o estimare bazată pe câteva scenarii posibile.
- Scenariul optimist: G7 şi BRICS cooperează pentru a promova o dezvoltare economică sustenabilă şi incluzivă, bazată pe principii universale şi interese comune. Cele două blocuri îşi consolidează parteneriatul strategic în domenii precum comerţul, investiţiile, energia, clima, securitatea şi sănătatea, îşi diversifică şi îşi modernizează economiile, folosind tehnologii avansate şi regenerabile, îşi reduc dependenţa de combustibilii fosili şi de actori externi, îşi îmbunătăţesc calitatea vieţii şi competitivitatea globală.
În acest scenariu, nu există un câştigător clar, ci mai degrabă un echilibru dinamic şi benefic între cele două blocuri.
- Scenariul pesimist: G7 şi BRICS se confruntă pentru a-şi impune dominaţia asupra economiei globale, bazându-se pe principii divergente şi interese antagoniste. Cele două blocuri îşi intensifică rivalitatea strategică în domenii precum comerţul, investiţiile, energia, clima, securitatea şi sănătatea, îşi protejează şi îşi subvenţionează economiile, folosind tehnologii militare şi nesustenabile, îşi sporesc dependenţa de combustibilii fosili şi de actori externi, în final, îşi deteriorează calitatea vieţii şi competitivitatea globală.
În acest scenariu, nu există un câştigător clar, ci mai degrabă un dezechilibru periculos şi nociv între cele două blocuri.
- Scenariul realist: G7 şi BRICS alternează momente de cooperare şi confruntare pentru a-şi apăra interesele economice, bazându-se pe principii pragmatice şi oportuniste. Cele două blocuri îşi menţin parteneriatul strategic în domenii de interes comun, dar îşi amplifică concurenţa în domenii de interes divergent. Ambele îşi adaptează şi îşi diversifică economiile, folosind tehnologii mixte şi variabile, îşi echilibrează dependenţa de combustibilii fosili şi de actori externi, îşi conservă calitatea vieţii şi competitivitatea globală.
În acest scenariu, nu există un câştigător clar, ci mai degrabă un raport fluctuant şi incert între cele două blocuri.
Nu se poate spune cu certitudine dacă până în 2100 va exista un singur câştigător al războiului economic, aşa cum a fost în 1991, când SUA şi aliaţii săi au triumfat asupra URSS şi aliaţilor săi în cadrul Primului Război Rece.
Occidentul ar putea fi avantajat de fuziunea nucleară şi se estimează că ITER va începe să producă energie prin fuziune în jurul anului 2035.
Cibernetica este un alt punct forte în care SUA şi Occidentul au un avantaj competitiv faţă de BRICS, datorită nivelului mai ridicat de cercetare şi dezvoltare, infrastructurii tehnologice şi capitalului uman. SUA şi Occidentul au produs unele dintre cele mai avansate sisteme cibernetice din lume, cum ar fi asistenţi virtuali (Siri, Alexa), reţele sociale (Facebook, Twitter), platforme online (Google, Amazon), vehicule autonome (Tesla, Waymo), chatboţi cu AI (ChatGPT, Bing AI) sau sisteme militare (Predator, Iron Dome).
Iar ingineria genetică este un alt domeniu în care SUA şi Occidentul au o poziţie dominantă faţă de BRICS, datorită nivelului mai ridicat de reglementare şi etică, resurselor financiare şi materiale şi colaborării internaţionale. SUA şi Occidentul au produs unele dintre cele mai inovatoare produse ale ingineriei genetice, cum ar fi plante transgenice (soia, porumb), animale transgenice la şoareci, vaci, porci, găini şi oi, terapii genetice (Zolgensma, Luxturna) sau vaccinuri (Pfizer, Moderna).
În concluzie, fuziunea nucleară, cibernetica şi ingineria genetică sunt trei domenii care ar putea influenţa dezvoltarea economică a SUA şi Occidentului faţă de BRICS, dar nu sunt singurele.
Există şi alţi factori, cum ar fi stabilitatea politică, socială şi instituţională, gradul de cooperare sau confruntare internaţională, capacitatea de adaptare şi inovare la schimbările globale, precum şi evenimentele neprevăzute sau de forţă majoră.
Nu se poate spune cu certitudine care tabără ar putea învinge în războiul economic până în 2100, deoarece acest lucru depinde de mai mulţi factori, cum ar fi evoluţia politică, socială şi tehnologică, gradul de cooperare sau confruntare, capacitatea de adaptare şi inovare, precum şi de evenimente neprevăzute sau de forţă majoră.
Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!
Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!
Citește pe alephnews.ro: PNL o susține oficial pe Elena Lasconi în turul II, anunță Ilie Bolojan
Citește pe www.zf.ro: Cine este Cristela Georgescu, soţia lui Călin Georgescu, cel care a provocat un tsunami fără precedent în lumea electorală. Ea este fost bancher la Citibank, o bancă globală, iar acum oferă cursuri de nutriţie
Citește pe www.zf.ro: Black Friday-ul care sparge toate recordurile. Cum s-a ajuns aici
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
Cine este Cristela Georgescu, soţia lui Călin Georgescu, cel care a provocat un tsunami fără precedent în lumea electorală. Ea este fost bancher la Citibank, o bancă globală, iar acum oferă cursuri de nutriţie
Cine este tânărul din România care a preluat conducerea imperiului de sute de milioane de euro construit de tatăl său
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
Gigi Becali i-a dat ordin lui George Simion, după ce Călin Georgescu a câștigat alegerile! Decizie șoc
PROSPORT.RO
Ce înseamnă Clubul de la Roma, din care a făcut parte Călin Georgescu. Cu ce se ocupă această organizație, de fapt
CANCAN.RO
Cine e misteriosul bogătaș BOGPR care a făcut campania independentului Călin Georgescu: Regele TikTok-ului dă sute de mii de € la maneliști și nu vrea să i se dezvăluie chipul. Imagini în premieră absolută!
GANDUL.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe