Gheţea: De miercuri este verificată calitatea activelor CEC Bank, în vederea supravegherii europene

"Începând de mâine (miercuri - n.r.), cel puţin la banca pe care o conduc (CEC Bank - n.r.), începe verificarea calităţii activelor în conformitate cu metodologia stabilită pentru autoritatea de supraveghere europeană, deci cu manualele Băncii Centrale Europene vor fi verificate activele băncilor din România cu risc sistemic. CEC este o astfel de bancă, are o cotă de piaţă de 8%, iar neavând un acţionar mare din străinătate, are o relaţie directă cu supravegherea europeană", a declarat marţi preşedintele băncii, Radu Graţian Gheţea, care conduce şi Asociaţia Română a Băncilor (ARB), la o conferinţă pe tema uniunii bancare europene.

Evaluările fac parte din procesul de pregătire a băncilor pentru a face parte din mecanismul unic de supraveghere (MUS) al uniunii bancare europene, la care România va adera voluntar, întrucât nu face parte din zona euro. Statele din zona euro sunt incluse obligatoriu în uniunea bancară.

Astfel, Banca Centrală Europeană (BCE) va prelua de la autorităţile naţionale activitatea de supraveghere a băncilor. Aceasta va supraveghea direct, prin Consiliul de Supraveghere înfiinţat, băncile semnificative din statele membre, care au active de peste 30 miliarde euro sau valoarea activelor depăşeşte 20% din PIB în statul membru de origine, dar şi cele mai mari trei bănci din fiecare stat membru al uniunii bancare.

BCE va superviza indirect, prin autorităţile naţionale de supraveghere, băncile considerate mai puţin semnificative, aici încadrându-se peste 6.000 de instituţii de credit.

Anterior preluării responsabilităţii de supraveghere de către BCE, la 4 noiembrie 2014, toate băncile care vor face parte din MUS trebuie evaluate. Pentru funcţionare mecanismului se estimează că vor fi necesare 1.000 de persoane care să lucreze în sistemul de supraveghere, potrivit datelor prezentate de Elena Georgescu, director adjunct al Direcţiei de Gestiunea Crizelor Financiare în cadrul BNR.

Gheţea a arătat că băncile străine prezente în România vor gestiona situaţia şi vor răspunde în faţa Autorităţii Bancare Europene pentru subsidiare, însă cele care nu au "mame în afară" sunt supuse verificării calităţii activelor începând din această săptămână.

"Din noiembrie 2014 va începe mecanismul unic de supraveghere pe care-l va exercita autoritatea bancară de supraveghere. În România, probabil ecourile în băncile comerciale care au mame din UE există, dar îngrijorările nu sunt aşa puternice, pentru că mama de la Paris, Viena sau Atena e cea care răspunde şi gestionează situaţia cu sucursala sau subsidiara din ţara respectivă. Dar în România sunt şi bănci care nu au mame în afară, pentru care verificarea calităţii activelor începe în această săptămână", a precizat Gheţea.

El a adăugat că are emoţii pentru verificarea de la CEC Bank, întrucât activitatea se măsoară cu un alt "şubler", iar la finalul unei verificări de regulă sunt date o serie de recomandări, care ar putea consta în creşterea capitalurilor sau a provizioanelor.

"Când ai un acţionar care e statul român, unde deciziile de majorare a capitalului se iau cu viteză mai redusă decât în alte cazuri, îţi pui problema cum se vor rezolva astfel de aspecte, dar să sperăm că nu va fi nevoie", a punctat preşedintele CEC Bank.

El apreciază că implementarea Mecanismului Unic de Supraveghere la nivel european se doreşte să aibă un efect pozitiv, însă va avea costuri foarte ridicate pentru bănci, acestea urmând să plătească pentru a fi supravegheate, reducându-şi profitabilitatea, însă impactul costurilor se va răsfrânge asupra consumatorului final.

"Băncile vor plăti din banii pe care-i vor scoate de la consumatorii finali. Ar fi bine ca decidenţii din UE să fie mai atenţi, mai prudenţi cu privire la introducerea unor mecanisme atât de complicate, care până la urmă costă bani şi te întrebi dacă-şi ating scopul, care e să protejăm consumatorul final. Dar pe de altă parte, hai să facem fonduri naţionale de garantare ex-ante, mecanisme de supraveghere care costă, atunci te întrebi firesc unde se vor duce marjele şi costurile băncilor impuse clienţilor", a atras atenţia preşedintele ARB.

Gheţea a menţionat că unele bănci din România ar putea avea nevoie de capitalizare suplimentară, considerând că acţionarii vor aduce fondurile necesare în România.

"În perioada 2008-2011, capitalurile băncilor au fost majorate cu 2,5 miliarde eruo, timp în care în băncile din UE au fost aduse majorări de capital de 4.500 miliarde euro. Sunt convins că aşa cum au fost aduse cele 2,5 miliarde vor fi aduse şi alte fonduri pentru că piaţa românească este una foarte importantă care nu va fi lăsată de jucători care au prins gustul ce înseamnă să opereze în România. În criză nimeni nu a ieşit din România, au fost într-adevăr câteva ieşiri, dar nu din cauza crizei, ci din cauza activităţii grupului, cum este cazul RBS Bank, care a decis să se retragă de pe anumite pieţe", a spus Gheţea.