Guvern: Ordonanţa de urgenţă privind majorarea redevenţelor nu este în vigoare şi va intra din nou în şedinţă

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, a declarat, vineri, că actul normativ nu a fost trimis la Monitor din "motive administrative" şi nu a produs astfel efecte juridice, iar actualul Executiv, pentru a evita neclarităţi, a decis ca documentul să fie reintrodus în circuitul de avizare şi semnat de noii miniştri, urmând să fie din nou prezentat Cabinetului.

Surse oficiale au declarat agenţiei MEDIAFAX că ordonanţa nu a fost semnată de premierul de atunci, Emil Boc.

La finalul anului trecut, Guvernul a a anunţat că a decis prin ordonanţă de urgenţă, dublarea redevenţei pentru aur, platină şi argint, de la 4% la 8% din valoarea producţiei, şi majorarea redevenţei de la 4% la 6% pentru celelalte produse miniere, precum cărbunele şi apele minerale, o cotă de 20% din taxe urmând să fie cedată autorităţilor locale.

Actul normativ prevede creşterea redevenţelor la 6% pentru producţia de cărbuni, minereuri feroase, neferoase, de aluminiu şi roci aluminifere, metale radioactive, pământuri rare, pietre preţioase şi semipreţioase, dar şi pentru ape minerale terapeutice, ape termoninerale, ape geotermale şi gazele care le însoţesc, gaze necombustibile, nămoluri şi turbe terapeutice şi la 8% din valoarea producţiei pentru minereuri de metale nobile.

Din categoria minereurilor metale nobile fac parte argintul, aurul, mercurul şi metalele platinice (ruteniu, osmiu, rodiu, iridiu, paladiu şi platina).

Redevenţa minieră cuvenită bugetului de stat pentru ape minerale naturale se stabileşte la sursă, în echivalentul a 6 euro/1.000 litri, la cursul BNR de la data plăţii, se arată în ordonanţă.

În acelaşi timp, redevenţele pentru veniturile brute realizate din transportul şi tranzitul petrolului vor creşte de la 10 la 15%, iar cele pentru înmagazinarea subterană a gazelor de la 3% la 5%.

Pentru substanţe nemetalifere, roci magnetice, calcar industrial, dolomită, gresie, argilă, marnă, nisip, piatră ponce, cretă, redevenţa va reprezenta echivalentul în lei a 0,80 euro pe unitatea de producţie minieră, iar pentru bazalt ornamental, marmură, travertin va fi aplicată o redevenţă echivalentă în lei a 3,50 euro pe unitatea de producţie.

Pentru săruri haloide, redevenţa va reprezenta echivalentul în lei a 1 euro pe unitatea de producţie.

O cotă de 20% din taxe percepute titularilor de licenţe pentru activitatea de prospecţiune, explorare sau exploatare va fi cedată la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia se află perimetrul.

Cel mai important zăcământ de aur din România este situat în localitatea Roşia Montană, judeţul Alba, şi este concesionat în vederea exploatării companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC). Zăcământul de la Roşia Montană este evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.

Compania Gabriel Resources controlează 80,68% din capitalul RMGC, participaţie la care a ajuns în urma unor majorări succesive de capital, în timp ce Minvest Deva, aflată în portofoliul Ministerului Economiei, deţine 19,31% din titluri. În spatele companiei canadiene Gabriel Resources se regăsesc nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz şi Thomas Kaplan.

Un document guvernamental prezentat de MEDIAFAX la finele lunii octombrie releva că Executivul negociază cu Gabriel Resources majorarea cotei de participaţie la Roşia Montană de la 19,3% la 22,5%, investitorul respingând însă creşterea redevenţei şi împărţirea controlului cu statul şi condiţionând suplimentarea numărului de acţiuni de un cadru legal mai favorabil operatorilor minieri.

Cele două părţi au discutat trei scenarii, respectiv menţinerea redevenţei la 4% şi a cotei statului la 19,3%, menţinerea redevenţei la 4% şi majorarea cotei statului la 25% şi creşterea redevenţei la 8%, dublu faţă de nivelul actual, cu menţinerea cotei statului la 19,3%. Documentul citat relevă însă că investitorii au susţinut că ultimul scenariu, singurul care prevede majorarea redevenţei, nu este acceptabil, având în vedere "impactul pe profitabilitatea proiectelor miniere şi riscul de nefinanţabilitate", în consecinţă investitorii fiind dispuşi doar să crească participaţia statului în proiect "în limite rezonabile".

Contactat atunci de MEDIAFAX, directorul general al RMGC, Dragoş Tănase, a declarat: "În ciuda eventualelor păreri contrare, România obţine deja peste jumătate din veniturile generate de proiectul de la Roşia Montană. Suntem însă întotdeauna deschişi să discutam orice aspect al proiectului minier cu reprezentanţii guvernului şi intenţia noastră este să dezvoltam un proiect de nivel mondial, de care România sa fie mândră. În această etapă nu pot face niciun comentariu specific cu privire la discuţiile curente cu guvernul. Ceea ce pot să spun, ca român, este că suntem foarte bucuroşi să aducem beneficii maxime tuturor părţilor interesate, inclusiv oamenilor din Roşia Montană, care au mare nevoie de locurile de muncă pe care proiectul le va aduce".

În luna august, Ministerul Finanţelor a prezentat public un proiect de ordonanţă privind creşterea redevenţei pentru aur, platină şi argint de la 4% la doar 6% din valoarea producţiei, act normativ neaprobat de Guvern.

Proiectul de ordonanţă a fost elaborat după ce preşedintele Traian Băsescu, care s-a declarat de mai multe ori un susţinător al începerii exploatării miniere de la Roşia Montană, a afirmat că proiectul de la Roşia Montană "trebuie făcut", dar cu condiţia să fie "renegociată partajarea beneficiilor".

Băsescu a spus că este obligatoriu de renegociat contractul pentru exploatarea minieră, menţionând însă că statul are şi alte pârghii, deoarece "redevenţa este în lege, nu în contract.