Guvernele din zona euro promit că accesarea depozitelor bancare într-un bailout nu se va repeta

Guvernele din zona euro promit cã utilizarea depozitelor bancare din Cipru pentru finanţarea bailout-ului nu reprezintă un precedent, în încercarea de a înlătura impresia lăsată de şeful Eurogroup, care a indicat că acordul cu guvernul cipriot va reprezenta un model pentru viitoare intervenţii.

Urmărește

331 afișări

Imaginea articolului Guvernele din zona euro promit că accesarea depozitelor bancare într-un bailout nu se va repeta

Guvernele din zona euro promit că accesarea depozitelor bancare într-un bailout nu se va repeta (Imagine: Gabriel Petrescu/Mediafax Foto)

"Programul cipriot nu este un şablon, însă măsurile sunt croite pe măsura unei situaţii excepţionale", se spune într-un document confidenţial obţinut de Bloomberg.

Documentul a fost convenit marţi de miniştrii Finanţelor din zona euro şi are rolul de a explica publicului larg deciziile anunţate luni în privinţa salvării sistemului bancar cipriot, necesară şentru a menţine Ciprul în zona euro.

Ministrul olandez al Finanţelor Jeroen Dijsselbloem, preşedintele grupului de lucru al miniştrilor Finanţelor din zona euro (Eurogroup), a declarat luni într-un interviu acordat Reuters şi Financial Times că, asemenea situaţiei din Cipru, viitoarele intervenţii de bailout în sectorul bancar ar trebui manageriate intern, iar recapitalizarea instituţiilor de credit din fondul de urgenţă al zonei euro nu este neapărat necesară.

ULTIMELE ȘTIRI

Vezi mai multe articole din categoria economic

Pieţele au reacţionat negativ la afirmaţiile oficialului, cu scăderi importante luni seară pentru acţiunile băncilor europene, care l-au determinat pe Dijsselbloem să revină în aceeaşi zi cu clarificări.

Mai multe state din zona euro au insistat pentru o garanţii la nivel european că decizia controversată de a accesa depozitele bancare, aplicată în cazul Ciprului, nu va deveni o măsură anticriză obişnuită în Europa.

Acordul iniţial de bailout convenit în urmă cu 10 zile de Comisia Europeană şi FMI cu Ciprul prevedea ca precondiţie atragerea de către guvern a 5,8 miliarde euro fără creşterea gradului de îndatorare a ţării. Măsura convenită atunci în acest sens a fost de a aplica o taxă asupra depozitelor bancare din Cipru, la cote de 6,75% pentru sumele mai mici de 100.000 euro, respectiv 9,9% pentru economiile care depăşesc acest prag.

După încă o săptămână de negocieri tensionate, guvernele din zona euro şi FMI au acceptat un acord de 10 miliarde euro pentru Cipru, cu condiţia ca a doua mare bancă din ţară să fie lichidată, iar deponenţii care deţin mai mult de 100.000 euro în băncile cipriote să contribuie la bailout, pierzând o mare parte din bani.

Citește pe www.zf.ro: Ce mai face George Soros la 94 de ani, „inamicul public" numărul 1 din România. Cine este Alexander Soros, urmașul lui, care a fost decorat de fostul președinte american Joe Biden în locul tatălui său. Scott Bessent, mâna dreaptă a lui Soros, alături de care a prăbușit lira sterlină, e acum ministru de Finanțe în SUA

Citește și: Deponenţii cu peste 100.000 euro în băncile din Cipru ar putea pierde 40% din ce depăşeşte suma

Citește și: După "îmblânzirea" sectorului bancar din Cipru ar putea urma Malta şi Luxembourg

Citește și: Bank of Cyprus: Taxarea depozitelor se va aplica numai în Cipru

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.