Guvernul a modificat Legea parteneriatului public-privat, la solicitarea Comisiei Europene

Legea parteneriatului public-privat, în vigoare din octombrie 2010, a fost modificată prin ordonanţă de urgenţă aprobată în şedinţa de miercuri a Executivului, au arătat sursele.

Proiectul ordonanţei, prezentat de MEDIAFAX săptămâna trecută, prevede că Guvernul va avea dreptul să excludă firmele care înregistrează datorii bugetare din licitaţia pentru acordarea contractelor de parteneriat public-privat şi va evalua ofertele companiilor candidate şi în funcţie de cota-parte din contract pe care investitorul se obligă să o cedeze la rândul său IMM.

Vor putea fi respinse şi ofertele firmelor care au intrat în faliment ca urmare a hotărârii pronunţate de judecătorul sindic sau care au făcu obiectul unor proceduri echivalente prevăzute de legislaţia naţională a altor ţări, precum şi ale persoanelor juridice condamnate în conformitate cu Codul Penal în ultimii cinci ani.

Guvernul va avea dreptul ca la licitaţia pentru atribuirea unui contract de parteneriat public-privat să respingă o ofertă considerată ca având "un preţ neobişnuit de scăzut" şi în cazul căreia există indicii, după analizarea unor date suplimentare, că nu va putea fi susţinută tehnic de investitor. Legislaţia în vigoare privind achiziţiile publice tratează o astfel de ofertă în raport cu ceea ce urmează să fie furnizat, executat sau prestat, atunci când preţul ofertat, fără TVA, reprezintă mai puţin de 85% din valoarea estimată a contractului.

În acelaşi timp, Guvernul va elimina condiţia impusă firmelor care contestă în instanţă un contract de parteneriat public-privat de a depune o garanţie de 2% din valoarea contractului, dar îi va obliga pe toţi ofertanţii să constituie la licitaţie o garanţie de participare în cuantum de 1% din valoarea contractului.

Investitorii vor fi selectaţi prin procedură deschisă (desfăşurată într-o singură etapă, în care orice investitori interesat poate depune o ofertă) sau prin dialog competitiv (care se desfăşoară în două etape, în care ofertele sunt depuse doar de către investitorii selectaţi în urma evaluării scrisorii de intenţie).

În acest ultim caz, investitorul va depune oferta finală într-un termen care nu poate fi mai mic de cinci zile de la terminarea negocierilor cu toţi candidaţii, dacă valoarea contractului pentru bunuri şi servicii este mai mică sau egală cu echivalentul în lei a sumei de 125.000 euro fără TVA sau dacă valoarea contractului de lucrări este sub echivalentul în lei a 4,845 milioane euro fără TVA, sau într-un termen care nu poate fi mai mic de zece zile de la terminarea negocierilor cu toţi candidaţii, dacă valoarea contractului depăşeşte aceste praguri.

Toate aceste modificări sunt explicate prin faptul că Direcţia Generală Piaţă Internă şi Servicii a Comisiei Europene a atras atenţia autorităţilor române că actuala lege a parteneriatului public-privat este în contradicţie cu normele UE şi a solicitat remedierea de urgenţă a problemelor de neconformitate.

"Neadoptarea unor măsuri urgente pentru modificarea dispoziţiilor legale privind parteneriatul public-privat poate avea ca efect declanşarea procedurii de infringement de către Comisia Europeană, consecinţa cea mai gravă în acest caz reprezentând-o amânarea/întârzierea implementării unor proiecte de investiţii majore", se atenţionează în proiect.

Documentul relevă că România a fost notificată de către Comisia Europeană asupra necesităţii modificării Legii parteneriatului public-privat la începutul lunii februarie şi are la dispoziţie 70 de zile pentru a încheia această fază, termenul limită fiind 15 aprilie 2011.