Guvernul a promis CE că va elimina gradual scutirile la impozitul pe venit pentru programatorii IT

Angajamentele au fost prezentate de MEDIAFAX în luna mai şi se regăsesc în forma finală a Memorandumului suplimentar de înţelegere convenit cu UE, aprobată, miercuri, de Executiv.

Documentul relevă că pentru a primi a treia tranşă a împrumutului acordat României de către UE, Guvernul va "raţionaliza" în continuare numărul de salariaţi din sectorul public în lunile următoare, că va extinde baza de impunere pentru impozitul pe venit, pentru a include şi tichetele de masă, veniturile din câştigurile de capital, inclusiv dobânzile la depozitele bancare şi plăţile compensatorii, dar şi că va elimina gradual scutirile de la impozitul pe venit acordate programatorilor din domeniul IT.

"În cazul în care aceste acţiuni nu sunt implementate până la începutul lunii iulie 2010 sau nu conduc la consolidarea anticipată, vor fi implementate acţiuni suplimentare de consolidare fiscală, pentru a se elimina orice deficit bugetar anticipat", se arată în documentul adoptat la Bruxelles la 20 iulie 2010 şi la Bucureşti la 2 august 2010 şi aprobat, miercuri, de Guvern.

Un proiect de ordonanţă de urgenţă privind modificarea Codului Fiscal iniţiat la sfârşitul lunii mai conţinea o prevedere potrivit căreia veniturile din salarii obţinute ca urmare a activităţii de creare de programe de calculator vor fi impozitate.

Propunerea a fost criticată de către companiile din domeniul IT şi asociaţiile de profil, care au susţinut că scutirea de la plata impozitului pe venit acordată programatorilor din IT din 2001 a fost una dintre măsurile care au generat creştere economică, iar Ministerul Finanţelor a reacţionat la acea dată spunând că această facilitate va fi menţinută şi că eliminarea scutirii nu este inclusă în scrisoarea de intenţie către FMI sau în memorandumul cu UE.

În documentul aprobat miercuri, Guvernul s-a mai angajat să reducă trimestrial cu 2,5% arieratele de către fiecare dintre cele zece companii de stat cu cele mai mari pierderi, începând cu al treilea trimestru al anului 2010, să efectueze paşi concreţi în direcţia privatizării sau închiderii Termoelectrica şi a privatizării CFR Marfă, să "raţionalizeze" numărul de şcoli şi de spitale, să fie adoptat un acord multianual de performanţă între Ministerul Transporturilor şi agenţiile de implementare în termen de 30 zile de la adoptarea de către Guvern a cadrului bugetar pe termen mediu, să elaboreze un buget care să garanteze că fondul de salarii din sectorul public în anul 2011 nu va depăşi 39 miliarde lei, prin reducerea numărului total de angajaţi în sectorul public la 1,29 milioane la începutul anului viitor, şi să introducă un sistem de coplată pentru serviciile medicale în care ponderea scutirilor de la obligaţia de a efectua aceste plăţi nu va depăşi 40%.

Angajamentele Guvernului faţă de CE mai includ eliminarea celui de-al 13-lea salariu aferent anului 2010 pentru angajaţii din sectorul public, care se va reflecta în bugetul anului 2011, respectarea ţintei din bugetul anului 2010 pentru cheltuielile cu bunuri şi servicii, excluzând rambursarea arieratelor acumulate, stimularea adecvată a inspectorilor cu atribuţii în colectarea impozitelor şi taxelor, în vederea majorării veniturilor fiscale, "acţiuni efective" îndreptate împotriva evaziunii fiscale, în mod deosebit pentru a spori veniturile din accize cu două miliarde lei comparativ cu nivelurile anului 2009, precum şi aprobarea de către Parlament a legislaţiei revizuite a pensiilor până la sfârşitul lunii septembrie 2010.

O misiune comună a FMI şi a Comisiei Europene s-a aflat în perioada 26 iulie-4 august la Bucureşti pentru o nouă revizuire a acordului, fiind evaluat modul în care România a îndeplinit criteriile de performanţă stabilite pentru finele lunii iunie şi discutat un nou set de prognoze macroeconomice.

Şeful delegaţiei Executivului UE, Laurent Moulin, a declarat la încheierea misiunii că a treia tranşă din împrumutul acordat României de către Comisia Europeană, în sumă de 1,2 miliarde de euro, va fi virată în a doua parte a lunii septembrie.

România are un acord de finanţare externă cu FMI, UE şi alte instituţii financiare internaţionale, în sumă totală de aproximativ 20 miliarde euro.

Până în prezent, România a primit tranşe în valoare de 10,7 miliarde de euro de la Fond, 2,5 miliarde de euro de la Comisie şi 300 de milioane de euro de la Banca Mondială.