Ialomiţianu, despre deficitul bugetar: Trebuie să clarificăm cine are dreptate: BNR sau INS

"Trebuie să clarificăm cine are dreptate, Banca Naţională sau INS", a spus Ialomiţianu, întrebat despre rezervele exprimate marţi de Eurostat.

Eurostat a anunţat marţi că are rezerve în privinţa calităţii datelor raportate de România referitoare la deficitul bugetar de anul trecut, calculat după standardele ESA95, invocând printre cauze incertitudinea legată de impactul unor companii publice asupra deficitului.

Ulterior, Statistica a anunţat că Ministerul Finanţelor a început verificarea datelor raportate de către companiile de stat, la care urmează să participe şi experţi ai Băncii Naţionale a României şi INS.

Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor, Gheroghe Gherghina a afirmat marţi seară că deficitul bugetar de anul trecut calculat potrivit sistemului european ESA95 ar putea fi de 6,8%-6,9% din PIB, peste cel stabilit iniţial, de 6,4%, întrucât pierderile companiilor de stat Termoelectrica şi CFR Infrastructură vor fi retratate şi incluse în bugetul general consolidat.

Oficialul Finanţelor a explicat că, potrivit acordului cu FMI şi Comisia Europeană, deficitul bugetar trebuie calculat în fiecare lună prin metoda conturilor nefinanciare şi financiare.

Prima metodă, cea a conturilor nefinanciare, stabileşte că deficitul bugetar este calculat prin scăderea cheltuielilor din veniturile la bugetul general consolidat. A doua metodă include şi arieratele statului, respectiv ce parte din deficit este finanţată din "surse neplătite".

"Stabileşte unde se găsesc banii, pe ce stă acel deficit, cât e finanţat pe surse neplătite, pe arierate", a spus Gherghina marţi seară.

Potrivit reprezentantului Finanţelor, deficitul bugetar calculat prin metoda conturilor financiare este calculat de Banca Naţională a României, în timp ce Institutul Naţional de Statistică prezintă deficitul pe partea nefinanciară.

Sursa primară de furnizare a datelor pentru cele două deficite este Ministerul Fianţelor.

El a precizat că, în cazul în care între cele două metode există o diferenţă mai mare de 200 milioane de lei, se face o analiză.

Potrivit lui Gherghina, Institutul Naţional de Statistică verifică de cel puţin două ori pe an un dacă sunt companii care îşi acoperă din venituri mai puţin de 50% din cheltuielile de funcţionare.

Dacă timp de trei ani consecutiv companiile nu acoperă jumătate din cheltuieli, atunci pierderile sunt incluse în deficit.

Anul trecut, Comisia Europeană a majorat estimările privind deficitul României după metodologia Uniunii Europene ESA 95 pentru anii 2008 şi 2009 cu 0,3 puncte procentuale, la 5,7%, respectiv 8,6% din PIB, deoarece a reclasificat unele companii de stat ca aparţinând de bugetul statului.

În fostul acord cu FMI şi alte institutţii financiare internaţionale deficitul a fost calculat pe metoda conturilor nefinanciare, iar indicatorul s-a încadrat în ţintele convenite.

Pentru noul acord, FMI a obligat Guvernul să includă în calculul deficitului bugetar din acest an şi pierderile din 30 companii de stat centrale sau locale, precum şi titluri emise de Fondul Proprietatea, societăţile fiind astfel obligate să anunţe periodic la Ministerul Finanţelor indicatorii financiari şi operaţiunile efectuate.