ING şi-a revizuit poziţia cu privire la finanţarea de către stat a băncilor cu capital elen

"În linie cu directiva UE ne-am revizuit poziţia şi nu ne aşteptăm să fie utilizaţi bani de la stat pentru a susţine subsidiarele băncilor greceşti în România şi Bulgaria. (...) Datele prezentate ieri (miercuri - n.r.) de guvernatorul BNR în cadrul briefingului de presă au adus clarificări privind situaţia financiară a băncilor cu capital grecesc", se arată într-o analiză a ING Bank.

Şeful băncii centrale, Mugur Isărescu, a arătat că băncile româneşti cu capital elen sunt bine poziţionate în sistemul bancar românesc, cu indicatori solizi, astfel că ar putea face faţă unei ieşiri a Greciei din zona euro.

Instituţiile de credit româneşti cu capital grecesc nu sunt dependente de băncile-mamă din Grecia, iar liniile de finanţare de la acestea reprezintă 27,5% din totalul pasivului, 81% din aceste linii având scadenţă mai mare de un an, potrivit datelor prezentate de Isărescu după şedinţa de politică monetară a Consiliului de Administraţie al BNR.

El a punctat că în cazul nereînnoirii la scadenţa care expiră în cursul anului curent, băncile din România au resurse suplimentare de a obţine lichidităţi. Totodată, activele din portofoliile acestora care sunt eligibile pentru finanţare la BNR reprezintă aproape dublu faţă de nevoile de lichiditate în ipoteza nereînnoirii în totalitate a liniilor de finanţare de la băncile-mamă în cursul acestui an.

O retragere de capitaluri "peste noapte", înainte de scadenţă, reprezintă o bilă neagră majoră pentru acţionar, care şi-ar putea pierde dreptul de vot în cadrul băncii locale.

Guvernatorul a adăugat că acţionarii eleni nu au niciun interes să-şi retragă capitalurile din subsidiarele româneşti, întrucât ar pierde dreptul de vot, iar un asemenea comportament nu este sustenabil având în vedere că au reacţionat cel mai bine la cerinţele BNR privind nevoile de capital. El apreciază că aceştia îşi vor retrage probabil în primul rând liniile de finanţare, însă retragerea capitalului este aproape imposibilă.

Băncile din România cu capital grecesc (Alpha Bank, Bancpost, Piraeus şi Banca Românească) au o situaţie prudenţială adecvată care le-ar permite gestionarea unor evoluţii nefavorabile. Rata de solvabilitate a acestora este de 17,6%, în creştere de la 16,3% în decembrie 2014 şi peste pragul reglementat, de 8%, iar calitatea fondurilor proprii este bună. Totodată, acestea dispun de active lichide la un nivel adecvat.

Gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante ale celor patru bănci cu capital grecesc se situează la un nivel corespunzător, de 69%, iar rata creditelor neperformante era de 15,9% în aprilie, în scădere de la 21% în aprilie 2014.

Isărescu a adăugat că Banca Naţională adoptă măsuri care să le asigure lichidităţi şi în condiţiile în care băncile n-ar găsi lichiditate în piaţă, din cauza zvonurilor sau a unor suprareacţii, având deschisă la BNR facilitatea de repo, dar şi posibilitatea unor credite speciale. De asemenea, ele pot utiliza rezervele minime obligatorii ţinute la banca centrală pentru pasivele în lei şi valută.

Potrivit datelor BNR disponibile la finele lunii aprilie, băncile cu capital majoritar grecesc au un rol moderat în sectorul bancar românesc. În funcţie de active, băncile cu capital ajoritar austriac deţin 36% din totalul sistemului, cele cu capital francez - 14%, cu capital majoritar grecesc - 12%, iar cele cu capital majoritar românesc - 10%.

"În linie cu poziţia noastră anterioară, detaliile suplimentare furnizate de banca centrală care indică o capitalizare solidă, colateral eligibil la banca centrală suficient şi provizionare solidă pentru creditele neperformante oferă argumente şi mai convingãtoare că finanţatorii băncilor româneşti cu capital elen pot face faţă unui Grexit. În lumina informaţiilor suplimentare date de BNR, şi cu o mai bună înţelegere a directivei europene privind ajutorul de stat, apreciem că un potenţial scenariu de Grexit nu va fi o ameninţare la adresa bugetului", notează ING.

Într-un raport publicat marţi, analiştii ING afirmau că, în cazul ieşirii Greciei din zona euro, finanţări estimate la 2,5 miliarde euro accesate de la Atena de subsidiarele româneşti ale băncilor elene ar putea fi înlocuite cu finanţare de stat. Măsura ar fi avut un impact asupra deficitului bugetar de până la 1,5% din PIB şi ar fi afectat profilul datoriei pe termen scurt.