INTERVIU - Gerea: Memorandumul pentru reactoarele 3-4 de la Cernavodă, finalizat în câteva săptămâni

Ministrul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, Andrei Gerea, vorbeşte în interviul acordat MEDIAFAX despre conflictul de la Electrica, despre problemele cu care se confruntă Complexul Energetic Hunedoara şi Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN), dar şi despre proiectul Unităţilor 3 şi 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă, evaluat la peste 6 miliarde de euro.

În urmă cu şapte ani, Nuclearelectrica avea şase investitori străini interesaţi de construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă. În prezent, însă, o singură companie, China General Nuclear Power Corporation, este în discuţii cu ministerul pentru dezvoltarea acestei investiţii, însă negocierile merg lent. Ministrul Gerea susţine că memorandumul care stă la baza viitorului contract de dezvoltare a proiectului ar putea fi încheiat în câteva săptămâni, rămânând în discuţie un singur punct.

De centrala nucleară de la Cernavodă se leagă, totodată, şi dezvoltarea noii exploatări de uraniu din Carpaţii Orientali, care să asigure combustibilul necesar funcţionării celor două reactoare. Despre proiectul exploatării zăcământului de uraniu de la Tulgheş, în Carpaţii Orientali, pe care autortiăţile îl au în vedere de mai mulţi ani, Gerea susţine că acum este ”analizat” şi va fi luată o decizie “cât de curând”. În urmă cu doi ani, autorităţile elaboraseră un proiect de hotărâre pentru a începe această investiţie, însă din cauză că nu au fost găsite surse de finanţare proiectul nu a fost aprobat în Guvern.

În ceea ce priveşte conflictul dintre stat şi Consiliul de Administraţie (CA) al Electrica SA, care mocneşte de mai mult timp, ministrul Gerea spune că susţine ideea majorării indemnizaţiilor membrilor boardului, dar le cere acestora criterii de performanţă. Reprezentanţii statului în Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) au desfiinţat planul de administrare propus de Consiliul de Administraţie al furnizorului şi distribuitorului de energie Electrica, iar planul a fost respins în AGA de miercuri, acţionarii nefiind de acord cu sistemul de bonsuri şi de remunerare pentru administratori.

Prezentăm interviul acordat MEDIAFAX de ministrul Energiei, Andrei Gerea:

Reporter: De ce a respins Adunarea Generală a Acţionarilor Electrica planul de administrare al Consiliului de Administraţie, dominat de reprezentanţii acţionarilor privaţi?

Andrei Gerea: Am spus că suntem de acord cu mărirea indemnizaţiei, dar pentru acest lucru am solicitat şi un set de criterii de performanţă la nivelul Consiliului de Administraţie, aşa cum se regăsesc la toate companiile din ţară. Nu putem respinge o astfel de idee, dar am cerut în contrapartidă criterii de performanţă la nivelul Consiliului de Administraţie. Pe acest fond s-au ivit controverse. Sunt neplăcut surprins de reacţia membrilor CA de la Electrica şi în special de reacţia la nivel public, pentru că noi am purtat toate discuţiile în cadru constituţional şi am încercat să evităm orice dezbatere publică în ideea de a proteja interesele companiei, în primul rând. Membrii CA au făcut publică discuţia dintre acţionarul principal şi companie şi reprezentanţii consiliului.

Nedorind să intru într-o polemică, deşi pare că se doreşte acest lucru, pot să spun că votul dat de reprezentanţii statului a fost pur tehnic, prin faptul că noi nu am fost mulţumiţi de planurile prezentate de către CA şi totodată am dorit ca orice majorare a indemnizaţiei, a veniturilor la nivelul CA, să fie reflectată şi în asumarea de către CA a unor obiective clare pentru dezvoltarea companiei, pentru asigurarea unor servicii de calitate la nivelul clienţilor pentru stabilirea unor ţinte strategice privind Electrica. Este o dispută legată de o remunerare suplimentară, dar fără asumare de responsabilităţi. Noi nu am fost de acord cu acest lucru. Sper totuşi ca în urma discuţiilor care vor urma să ajungem la un numitor comun şi să putem merge mai departe.

Atrag atenţia că nu mai dorim să se repete situaţia din timpul Revelionului trecut, când de Anul Nou oraşul Carei a rămas fără curent electric şi asta din cauza lipsei activităţilor de mentenanţă şi a lipsei investiţiilor. Vrem să vedem investiţii, şi nu reducerea drastică a cheltuielilor de mentenanţă, vrem să vedem respect faţă de consumatori şi proiecte strategice

Rep.: Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE) a cerut Electrica SA plata unor prejudicii de 1,32 de miliarde de euro, cauzate de neurmărirea de către companie a obligaţiilor postprivatizare asumate de investitorii care au cumpărat acţiuni la societăţile privatizate de Electrica.

A.G.: Este o poveste mai veche între aceste două societăţi, născută în urma unui control din 2012 al Curţii de Conturi. Lucrurile ar fi trebuit lămurite de mult, dar din păcate au fost amânate în aceşti ani. Orice problemă amânată la un moment dat poate căpăta dimensiuni nedorite, dar în acest moment, din câte am înţeles de la colegii mei, pentru că am cerut şi eu lămuriri, SAPE doar a păstrat societatea în termenul de prescripţie eventual, urmând ca toate aceste observaţii ridicate de Curtea de Conturi să fie lămurite. Este un aspect pe care l-am comunicat şi celor de la Electrica SA, deci nu este nimic alarmant, este doar o procedură indusă de controalele şi somaţiile venite din partea Curţii de Conturi la nivelul SAPE, este o problemă între aceste două societăţi, dar, din punctul meu de vedere, ea va fi lămurită pentru că inclusiv sumele aflate în dispută trebuie clarificate, este posibil să vedem evoluţii radicale în această problemă.

Rep.: Radicale spre bine sau spre rău?

A.G.: Spre bine, spre bine. E un lucru care trebuie lămurit. Deocamdată SAPE nu a făcut decât să-şi păstreze societatea, expira termenul de prescripţie şi având în vedere presiunea venită din partea Curţii de Conturi trebuiau să facă acest demers, pentru a nu fi traşi la răspundere în eventualitatea în care s-ar fi verificat lucrul acesta. Aceasta este explicaţia oferită de colegii jurişti. Vom face demersurile să ne clarificăm aceste aspecte.

Rep.: În ceea ce priveşte problemele de la Complexul Energetic Hunedoara, ce soluţii vedeţi pentru redresarea acestei companii, care se află la un pas de faliment?

A.G.: Situaţia de la Complexul Energetic Hunedoara nu este deloc uşoară. Noi suntem acum în mijlocul unui plan asupra căruia ne-am angajat la momentul discuţiilor cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. S-a selectat un consultant pentru a face o restructurare şi un plan care să fie prezentat Comisiei, urmează măsurile la care ne-am angajat la momentul respectiv, va fi o restructurare. Într-adevăr, situaţia este extrem de grea, însă s-a dovedit utilitatea acestui complex energetic, s-a apelat la serviciile companiei pentru a furniza energie electrică, pentru a asigura stabilitatea sistemului şi noi suntem hotărâţi să ne ţinem de program şi să găsim soluţiile cele mai bune pentru companie, anume trebuie să creştem veniturile cumva.

Rep.: Ar fi insolvenţa o variantă, o luaţi în calcul?

A.G.: Insolvenţa poate să intervină oricând, având în vedere numeroasele cereri de (intrare în insolvenţă - n.r.) care au fost depuse, dar nu ar trebui să fie o sperietoare, pentru că s-a văzut că şi în cazul Hidroelectrica a produs rezultate foarte bune. Deci nu e un lucru pe care să îl respingem. Deocamdată nu am intrat în insolvenţă, dar vom vedea cum vor evolua lucrurile, pentru că solicitări sunt foarte multe, vom vedea dacă reuşim să menţinem ritmul. Să vedem şi ce răspuns ne va da consultantul în urma analizei pe care o va face şi apoi să putem lua o decizie. V-am spus, nu exclud (insolvenţa - n.r.), având în vedere presiunea care există din partea creditorilor, din partea furnizorilor. Am angajat ISPE (Institutul de Studii şi Proiectări Energetice - n.r.) ca şi consultant, să găsească soluţii şi pentru restructurare, pentru redresare, sfaturi, pentru că sunt probleme pe care nu le putem gestiona doar noi la nivelul Ministerului Energiei sau la nivelul consiliului.

Rep.: Şi când ar trebui să dea un răspuns?

A.G.: Destul de repede. Într-o lună am vrea să vedem un răspuns. Hidroelectrica este un exemplu bun, lor le-a fost şi mai uşor să facă acest lucru, practic au avut nevoie de un an mai bun, ploios şi de "stoparea hemoragiei" provocată de către "băieţii deştepţi".

Rep.: Dar la Complexul Energetic Oltenia?

A.G.: La Oltenia lucrurile au mers foarte bine anul acesta, cu un suport venit din partea unui nou Consiliu de Supraveghere, un suport pe măsură şi o conjunctură favorabilă, dar şi pe fondul restructurării finalizate în decursul acestui an (C.E. Oltenia a disponibilizat în acest an aproape 2.000 de angajaţi, iar alte 1.070 de persoane au fost externalizate - n.r.). Iată că acum sunt pe profit, sunt premise clare că vor trece iarna foarte bine şi că primăvara viitoare îi va găsi după o suită de luni consecutive de creştere.

Rep.: Ce se va întâmpla la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN) Drobeta Turnu Severin?

A.G.: Practic, regia intră într-un nou program de restructurare. S-au anunţat disponibilizări pentru un număr de 1.500 de salariaţi, acest lucru probabil ca urma a anunţului privind decizia dată de Guvern, că s-a atins nivelul maxim necesar de apă grea necesar pentru reactoarele 1-4 de la Cernavodă şi că statul român nu mai are nevoie să achiziţioneze apă grea. În aceste condiţii, RAAN trebuia să se descurce cu alţi clienţi, adică să găsească în lume clienţi pentru produsul său. Din păcate, această tehnologie se restrânge la nivel de Europa, se fac centrale CANDU în China, de exemplu, dar acolo sunt deja producători locali. Practic, din păcate, RAAN nu mai are cui să vândă apa grea pe care o produce şi de aici a venit şi decizia administratorilor - pentru că RAAN este în insolvenţă acum, iar în aceste proceduri noi nu mai avem un cuvânt de spus şi s-a luat hotărârea concedierii acelor oameni, a restructurării. Ce am putut noi să facem a fost să asigurăm salarii compensatorii pentru cei disponibilizaţi şi pasul următor care trebuie făcut în aceste condiţii în care se prevede închiderea regiei este să asigurăm managementul apei grele produse şi depozitate, care trebuie să parcurgă anumite proceduri periodice tehnice, în aşa fel încât să nu se deterioreze. Şi aici vor fi necesari vreo 200 de salariaţi, care vor rămâne.

Rep.: Avem apă grea, dar rămânem fără uraniu pentru unităţile de la Cernavodă. La un moment dat, s-a lansat un proiect de act normativ privind construirea unei noi exploatări de uraniu în Carpaţii Orientali, pentru care însă nu s-au descoperit sursele de finanţare, astfel că proiectul nu a fost aprobat în Guvern.

A.G.: Este un subiect aflat în analiză, să vedem dacă este oportun să mergem mai departe cu o nouă exploatare, dacă e mai bine să păstrezi minereul, dacă e mai profitabil să imporţi. Dacă mă întrebaţi, aş merge pe varianta unei exploatări, dar este în analiză şi cât de curând va trebui să luăm o decizie în această privinţă pentru că, într-adevăr, deschiderea unei exploatări noi ia ceva timp şi, pe lângă bani, procedurile durează chiar câţiva ani până se va putea exploata prima cantitate de uraniu şi atunci trebuie să avem grijă să nu existe nicio sincopă în aprovizionarea cu uraniu a reactoarelor de la Cernavodă.

Rep.: În ce stadiu sunt listările la bursă ale societăţilor din subordine?

A.G.: La Hidroelectrica trebuie mai întâi să scoatem societatea din insolvenţă, iar aici nu putem avansa un termen. Putem să intuim că este vorba de anul viitor, dar e o problemă de desfăşurare a unor acţiuni în justiţie şi nu depinde de noi. În momentul în care societatea va ieşi din insolvenţă vor fi discuţii şi analize, pentru că, oricum, o astfel de privatizare ar avea sens pentru a atrage capital pentru diverse proiecte ale companiei. O finanţate ieftină, dar care îţi aduce în companie şi alţi proprietari. Şi atunci, dacă preţul obţinut pe acţiuni la momentul respectiv va fi de natură să încurajeze o astfel de tranzacţie, se va face, probabil, dacă nu, nu.

Rep.: Şi la celelalte companii care ar fi urmat să fie listate?

A.G.: În ceea ce priveşte Complexul Energetic Oltenia, nu s-a renunţat la listare, dar, iarăşi, în momentul în care compania traversează o perioadă proastă nu ai cum să obţii un preţ bun pe acţiuni şi atunci nu merită să o vinzi. Să o vinzi degeaba, doar aşa ca să faci rost de câţiva bănuţi, care nici nu te ajută în activitate, nu are sens.

Rep.: Deci se mai amână listarea Complexului Energetic Oltenia?

A.G.: Sigur. Rostul listării unui pachet minoritar este să faci rost de capital. Deocamdată suntem într-o evoluţie staţionară.

Rep.: Există societăţi unde pregătiţi schimbări, cauzate, să zicem, de o nemulţumire în ceea ce priveşte activitatea companiei sau a managementului?

A.G.: Cu excepţia Complexului Energetic Hunedoara, unde sunt probleme, dar unde managementul este acceptat, în rest avem de-a face cu companii care evoluează bine şi, deci, nu avem motive să facem schimbări.

Rep.: Aţi mai purtat discuţii recent, s-au mai arătat companiile străine interesate să investească în sectoarele pe care le administraţi?

A.G.: Da, chiar şi astăzi am avut o întâlnire cu un investitor. Mai vin, există discuţii, probabil că odată şi cu implementarea noului Cod Fiscal România va deveni şi mai atractivă pentru investitori şi vom avea de-a face cu un număr din ce în ce mai mare de solicitări. Am avut negocieri, domeniul în care activăm este destul de dificil, puternic concurenţial, iar noi ne-am dori să vedem investitori în zona de cărbune, care este şi o zonă strategică pentru România. Cei care vin sunt interesaţi poate de alte zone, uşoare, care nu ridică atât de multe probleme, dar discuţii sunt. La ora aceasta le putem considera tatonări din partea unor companii sau grupuri. Noi am dat semnale şi suntem deschişi la orice intenţie de a investi în România. Aş fi vrut însă să văd lucruri mult mai concrete din partea lor. Ei sunt interesaţi de energie, noi încercăm să-i dirijăm către zona de cărbune, vor în zonele mai "lejere", să spunem, dar nu este ceva concret. Au venit din ţările arabe, din Europa, din SUA, Turcia, China. Am dori să vedem finalizate investiţiile pe care ni le dorim şi pe partea nucleară, vrem la Cernavodă să le vedem demarate (reactoarele 3 şi 4, n.r.). Investitorii încă se tem, având în vedere contextul internaţional destul de fragil.

Rep.: Dar viitoarea hidrocentrală de acumulare prin pompaj de la Tarniţa, proiect estimat la peste un miliard de euro?

A.G.: Am reuşit să facem paşi la Tarniţa, sunt mulţumit de acest lucru. Pot spune că am făcut un prim pas. Acum s-au depus ofertele preliminare şi urmează să intrăm, în sfârşit, într-un ritm normal pentru derularea unei investiţii. Vrem să vedem şi ofertele financiare, probabil anul acesta.

La Cernavodă, au fost discuţii destul de dificile pentru că este şi vorba de un proiect ambiţios, cu implicaţii diverse. Avem nevoie şi de sprijin la nivelul Comisiei Europene, pentru contractele pentru diferenţă (de vânzare a energiei, n.r.) . Am reuşit să aducem aceste discuţii de la un moment de blocaj în decembrie. Mai avem de lămurit un singur punct în cadrul memorandumului şi îl vom clarifica şi pe acesta cât de curând şi vom avea finalizat memorandumul, eu sper ca în două-trei săptămâni. Vestea cea bună legată de astfel de investiţii vine de la Rovinari, unde s-a dat săptămâna trecută decizia pentru înfiinţarea companiei care va implementa o investiţie de 800 milioane euro, cea mai mare de după revoluţie (a unei companii de stat, n.r.), tot cu o companie chineză, care este înscrisă şi în cursa pentru Tarniţa. Avem toate motivele să credem că vom avea o competiţie serioasă pentru Tarniţa.

Rep.: Cand ar putea începe construcţia hidrocentralei Tarniţa?

A.G.: Anul viitor, probabil, ar putea, dacă totul merge bine. Au fost depuse oferte preliminarii, se discută şi după aceea urmează alte etape. În jumătate de an am putea afla şi câştigătorul licitaţiei.