Isărescu: Scăderea investiţiilor publice poate fi bună dacă s-a eliminat risipa şi corupţia

"Dacă este vorba de mai multă disciplină în cheltuirea banului public (scăderea investiţiilor - n.r.), chiar dacă pe termen scurt nu înseamnă creştere economică rapidă, înseamnă eliberări de fonduri mari care erau risipite în diverse forme, proiecte nerealiste, corupţie, şi aşa mai departe. Pe termen scurt, influenţează creşterea economică. Ştiţi din ce e format PIB, are şi componenta G, consum, plus investiţii, plus cheltuieli guvernamentale, dacă G ăla e mai mic, cheltuielile guvernamentale, bineînţeles că şi creşterea economică este mai mică. Pe termen lung însă, o disciplină bugetară şi fiscală serioasă eliberează fonduri enorme", a spus Isărescu, întrebat cum ar putea ajuta contrucţia viitorului buget o execuţie bugetară excedentară rezultată din scăderea abruptă a investiţiilor publice, care au compensat creşterea cheltuielilor de personal şi a pensiilor.

Şeful băncii centrale a arătat că o execuţie bugetară mai strânsă pentru inflaţie este "mană cerească", ajută la reducerea inflaţiei.

"N-avem ce să mai comentăm aici. Mai ales că noi ne aşteptam, fiind an electoral, să se întâmple invers. Ca în orice an electoral, nu de alta. Din punct de vedere al creşterii economice nu este decât un comentariu pe care l-am făcut anterior", a comentat Isărescu.

Întrebat anterior cum apreciază avertismentul Comisiei Europene privind riscul ca deficitul bugetar să urce în 2015 la 2,8% din PIB fără măsuri fiscale care să ducă la creşterea veniturilor sau reducerea cheltuielilor, Isărescu a lăsat să se înţeleagă că estimarea ar putea fi exagerată, având în vedere că execuţia bugetară la zece luni arată excedent bugetar.

"Nu văd, în momentul acesta, un răspuns cuprinzător, în afara situaţiei în care ştim ce se va întâmpla până la sfârşitul anului. S-ar putea, datorită performanţei mult mai bune pe care o avem în plan fiscal până în luna octombrie, să se regândească şi o parte din cheltuielile care erau programate pentru la anul. Şi atunci...s-ar putea ca anul viitor să nu fie nevoie...într-un scenariu pozitiv", a spus Isărescu.

Poziţia guvernatorului BNR este uşor mai nunanţată faţă de alţi ani, când pleda pentru mai multă predictibilitate fiscală şi pentru necesitatea implementării unor bugete multianuale.

Oficialul BNR a spus că în ceea ce priveşte decelerarea creşterii economice sunt câteva motive foarte clare, regăsite şi în comunicatul BNR, inclusiv o poziţie mult mai conservatoare în ceea ce priveşte cheltuielile publice.

"Vedeţi cât de bine îmi aleg cuvintele. Şi mai ales cheltuielile publice în domeniul investiţiilor (...) Dacă această poziţie mai conservatoare este legată şi de faptul că există mai multă disciplină financiară şi fiscală în ceea ce priveşte cheltuielile publice, chiar dacă la început impactul nu e bun din punct de vedere al creşterii economice, pe termen lung aceasta este o mare realizare. Pe termen scurt, într-adevăr, când ai o construcţie economică cu anumite cheltuieli bugetare şi acestea sunt mult mai reduse, impactul asupra creşterii economice nu este pozitiv", a mai spus Isărescu.

Guvernul va fi nevoit să crească taxe sau să taie cheltuieli pentru a compensa scăderile de venituri prognozate în 2015 din reducerea CAS, a taxei pe stâlp şi a accizelor, în caz contrar urmând ca deficitul bugetar să urce la 2,8% din PIB, apreciază Comisia Europeană, cu 10 miliarde lei peste ţintă.

"Pentru 2015, deficitul bugetar al României este prognozat să crească la 2,8% din PIB, dacă se asumă că Guvernul nu va lua nicio măsură de politică fiscală. Până la data limită pentru elaborarea prognozei, nu a fost trimis niciun proiect de buget pentru 2015. Prognoza a avut în vedere impactul pe întregul an viitor al reducerii contribuţiilor de asigurări sociale, care vor conduce la o pierdere de venituri de 0,8% din PIB pe parcursul lui 2015", se arată în raportul Comisiei Europene privind prognoza economică de toamnă.

Ţinta de deficit convenită de autorităţile române cu FMI şi CE pentru 2015 este de 1,4% din PIB, respectiv la jumătate din actuala prognoză a CE, echivalând cu un deficit suplimentar de aproape 10 miliarde de lei.

Comisia Europeană (CE) a redus semnificativ prognoza privind evoluţia PIB-ului României în acest an, ca urmare a încetinirii creşterii în cel de-al doilea trimestru, anticipând un avans anual de 2%, faţă de o creştere de 2,8% estimată în iunie, potrivit prognozei economice de toamnă.

Pe de altă parte, CE estimează că Produsul Intern Brut al României a crescut cu 1% în trimestrul al treilea faţă de trimestrul anterior, ceea ce înseamnă că ţara a ieşit din recesiunea tehnică în care a intrat la jumătatea anului.