Isărescu: Singura ţară europeană cu o variaţie anuală a preţurilor mai mare decât noi este Ungaria

Declaraţiile au fost făcute, confomr ZF, de către Mugur Isărescu, guvernator BNR, la prezentarea Raportului asupra Inflaţiei.

În clasamentul european privind inflaţia (IAPC), România a pierdut din poziţia relativ mai bună din perioada anterioară. ”Eram pe locul 7-8 în lunile de vară şi acum am ajuns pe locul 2 ca inflaţie. Singura ţară care are o variaţe anuală, un indice IAPC mai mare decât noi este Ungaria. De ce această deteriorare Principalul factor este ceea ce caracterizează România faţă de alte ţări: un deficit fiscal mai mare, o poziţie fiscal-bugetară mult mai vulnerabilă . Impactul nu a apărut încă privind măsurile de a reduce acest deficit bugetar”, a spus Mugur Isărescu.

Ce a mai declarat guvernatorul BNR:

Se vede foarte clar că evoluţia preţurilor agroalimentare în trimestrul trei a fost forţa care a dus inflaţia în jos. La grâu, în cazul României, a fost o recoltă relativ bogată şi acest lucru a permis menţinerea unei evoluţii favorabile pe pieţele materiilor prime agricole. Măsura plafonării adaosului comercial a potenţat aceste ajustări descedente ale preţurilor alimentare. În luna august scăderile de preţuri au fost chiar semnificative. Avem produse de morărit şi panificaţie, lapte şi produse lactate, legume fructi, ouă, uleiuri şi grăsimi.

Începând cu luna iulie însă, în mod neaşteptat, care ne-a surprins, a fost o creştere a combustibililor şi acest lucru a temperat scăderea indicelui preţurilor de consum. Dinamica anuală a preţurilor producţiei industrial, cea care în urmă cu un an, doi chiar ne-a speriat, şi-a continuat traiectoria descedentă în principal datorită faptului că au scăzut costurile cu produsele energetice, costurile cu energia şi pe cale de consecinţă şi alte costuri. Apar însă semne de nervozitate. Pe pieţele de energie şi pe cele corelate direct de acestea, aici să spunem că bătălia nu este încheiată. Războiul din Orientul Apropiat va influenţa evoluţia preţurilor la energie.

Avem şi o scădere a ratei inflaţiei de bază, adică inflaţia Core2 ajustat, similar cu scăderea inflaţiei generale calculate pe baza indicelui de consum. Dacă la bunuri nealimentare, categoria serviciilor dezinflaţia aproape că nu se observe, avem la bunuri alimentare o scădere importantă a preţurilor.

Continuarea corecţiei aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt în toate sectoarele economice este o tendinţă pozitivă. Avem o revizuire uşor descedentă a anticipaţiilor pe termen mediu şi lung. Tendinţa este evident în jos, ceea ce încurajează ideea că dezinflaţia va continua.

Înainte de criza energetică mai toate creşterile de preţ erau concentrate undeva între 2% şi 3%, adică limita ţintei noastre. Au apărut şi creşteri mai mari de 2-3%, electricitate, gaze naturale, combustibil, iar acestea uşor, uşor s-au transpus în 2022 în costuri şi propagare către preţuri finale care au persistat şi în anul 2023. Cu alte cuvinte, o inflaţie de tip cost push, care este determinată mai ales de preţurile energiei, care intră în componentţa mai tuturor costurile, nu este uşor de stabilit pe termens curt. Chiar când preţurile la energie scad, este posibil ca preţurile să nu scadă din N motive.

Avem semne timide de relaxare a pieţei muncii în trimestrul trei, s-a diminuat numărul angajărilor, iar ritmul anual de creştere a costurilor cu forţa de muncă a avansat mai lent. Nu putem să spunem însă nici aici că bătălia s-a încheiat. Personal cred că trebuie să fim foarte atenţi la acest tip de inflaţie determinat de majorarea costurilor salariale în perioada următoare.

Am dat inflaţia în jos fără să intrăm în recesiune, dar avem o temperare evidentă a creşterii economice în trimestrul doi, probabil că va continua şi în trimestrul trei. Deocamdată nu vedem semnele unei recesiuni, dar această temperare a creşterii este evidentă. Ceea ce am încercat nu numai noi, ci şi în Europa şi America să dăm inflaţia în jos fără să creăm recesiune este o treabă foarte grea, unii spun că imposibilă. Până acum a ieşit, dar avem această slăbire a creşterii economice. Cu alte cuvinte, trebuie să fim foarte atenţi la mixul de politic economice care să continue dezinflaţia fără a crea recesiune.

Asteptările privind evoluţia economiei nu arată nici ele fabulous de bine.

Încetinirea ritmului anual al consumului populaţiei în T2 a fost principalul elemente care a dus la scăderea creşterii economice. Avem o prelungire a tendinţei pe termen scurt, inclusiv în asociere cu creşterea economisirii bancare. Credite mai puţine, economisire mai mică, consum mai mic. Pentru banca centrală sună bine. Acesta este semnalul că politica monetară funcţionează. Scade cererea de credite, creşte economisirea, scade cererea în general. Pentru creşterea economică nu este atât de bine. Ceea ce contribuie la continuarea creşterii economice şi este motorul care preia funcţia creşterii consumului este creşterea investiţiilor.

Parcursul solid al investiţiilor este condiţionat în bună măsură de valorificarea resurselor financiare europene. Asigură şi un minim de creştere economică, sănătoasă, echilibrată, fără deficite excesive, iar o bună parte din bani sunt donaţii, nu crează nici datorie şi permite continuarea dezinflaţiei fără recesiune. Temperarea consumului şi creşterea investiţiilor în special pe bază de bani europene duce la restrângerea deficitului de cont curent. Aici observăm ceva ce era de aşteptat că o bună parte din această restrângere a deficitului de cont curent apare în balanţa bunurilor.

Cursul de schimb ne-a ajutat, am evitat pe de o parte şi o inflaţie mai mare în primii doi ani după declanşarea crizei energetice, 2021-2022 şi în jumătatea acestui an. Prima de risc a României este în continuare cea mai mare. Care este factorul principal al acestei prime de risc? Chiar dacă ultimele ieşiri pe piaţa de capital sunt sub costurile Ungariei, principalul factor al primei de risc încă mare este situaţia deficitelor gemene, fiscal şi de cont curent, care rămân încă mari şi o problemă greu de dat în jos.

Sunt incertitudini extrem de ridicate în ceea ce priveşte preţul petrolului în condiţiile acutizării tensiunilor din plan geopolitic. Avem o reconfirmare a prognozei pentru finalul anului de 7,5% a inflaţiei, însă o revizuire aşcendentă a traiectoriei pe parcursul anului 2024 în contextul majorărilor legiferat ale unor taxe şi impozite. Ulterior se intră pe aceeaşi traiectorie de dezinflaţiei şi ajungem în intervalul ţintei la orizontul trimestrului trei din 2025, ceea ce nu este rău în contextul a două războaie şi a incertitudinilor. Deocamdată prognoza arată bine.

Principala contribuţie la scăderea inflaţiei este reducerea inflaţiei Core2 ajustat, ceea ce arată întărirea politicii monetare şi ţinerea la nivel relativ înalt a dobânzilor o perioadă mai lungă, deci am fost şi noi precursorii higher for longer, şi-a spus efectul şi îşi va spune cuvântul.

Ce este relativ nou în această prognoză este că avem o cerere excedentară într-un declin mult mai rapid decât am văzut în lunile de vară. Este previzionată a fi eliminată în totalitate până la finele anului viitor, asta în contextul anticipării unui ritm susţinut al corecţiei fiscale pe parcursul anului 2024 şi a continuării transmisiei efectelor induse de normalizarea politicii monetare la noi şi în lume.