Isărescu: Sprijin aderarea la euro ca program naţional, nu neapărat pentru 2019, care e greu de atins

"Ne trebuie din nou un proiect naţional, de aceea şi sprijin idea adoptării zonei euro, nu neapărat că ţinta 2019 este cea pe care o putem atinge, este foarte greu de atins, formularea mea este că este proiect foarte ambiţios. Dar ne trebuie un proiect pentru că avem nevoie de ancoră şi de catalizator al reformelor. Proiectul nu trebuie să rămână o simplă cifră şi nici nu trebuie să fie doar un consens politic verbal el va trebui prins într-un adevărat program de dezvoltare a României, eventual legiferat în parlament sau sub forma unui program cum a fost cel de aderare la UE. Cu aceasta mă opresc. Credibilitatea este esenţiala şi a construi această credibilitate este o chestiune de vorbe îmbinate bine cu fapte, cu dezbateri publice de calitate", a spus Isărescu, la finalul conferinţei "Mugur Isărescu şi invitaţii săi".

În urmă cu o lună, Isărescu afirma că nu are cum să nu susţină aderarea la zona euro în 2019, mai ales că vârsta nu-i mai permite să creadă în proiecte de decenii, sugerând că îşi doreşte trecerea la moneda unică în următorul mandat la conducerea BNR.

Declaraţia de marţi a reprezentat concluzia seminarului al cărui subiect principal a fost cercul vicios în care România s-a zbătut timp de aproape 20 de ani, şi din care a ieşit cu greu în ultimii ani, prin ajustarea abruptă a dezechilibrelor.

"Am avea câteva întrebări. Se iese greu dintr-un cerc vicios. Intuitiv. spunem da. Este de tipul nod gordian? Şi asta se pare că este adevărat, cel puţin în unele cazuri. Aceasta este abordarea, sari cu capul înainte şi pe urmă măsori cu câte cucuie te-ai ales (...) În ultimă istanţă, îţi trebuie 20 de ani ca să ieşi din el. Tragem doar nişte concluzii şi nu-l extrapolăm pentru viitor", a completat şeful băncii centrale.

Practic, Isărescu sugerează, în premieră, că cercurile vicioase pot fi depăşite doar prin terapii de şoc, lăsând să se înţeleagă că ceea ce s-a întâmplat din 2008 până în prezent a reprezentat tăierea unui nod gordian.

"Dezechilibrele, că vin din factori interni sau externi, trebuie evitate şi corectate la timp. Şi diferenţa o fac politicile, care trebuie să fie echilibrate, şi din punct de vedere social şi din punct de vedere politic (...) Guvernele sunt preocupate de democraţie, de alegeri pe termen scurt, pe model european, şi pentru că nu avem ownership. Aceasta este principala sintagmă care se lipeşte de România în ultima perioadă. O concluzie care se dezlipeşte de aici este că avem nevoie de o ancoră", a spus Isărescu.

Oficialul BNR a avut în mai multe rânduri critici faţă de sistemul electoral din România, care este legat şi de alegerile pentru Parlamentul European, ceea ce forţează partidele aflate la guvernare să gândească mai degrabă în termeni populişti decât în termenii economiei politice.

El a arătat că deşi România nu a intrat bine pregătită sau total pregătită în UE, "de bine de rău" a avut un program care a reprezentat o ancoră în perioada 2000-2007.

Isărescu a încercat să explice eşecul tranziţiei din România, arătând că în 1990 a apărut o decompresie economică, s-a prăbuşit un sistem în care importurile erau strict controlate iar importurile erau forţate.

"O înjumătăţire a exporturilor şi o dublare a importurilor se întâmplă o dată la un secol (...) La scara istoriei noastre naţionale niciodată nu ne-am mişcat aşa de greu. De regulă, schimbam mai repede direcţia. A fost o revoluţie, dar de fapt pierdusem un război (...) Noi n-am avut acces la creditele internaţionale decât foarte greu. Ne-am reconstituit rezerva valutară foarte, foarte greu, şi asta ne-a ştirbit credibillitatea", a explicat Isărescu.

El a arătat că România a ieşit cu greu din cercul vicios al inflaţiei ridicate, care părea de neoprit în condiţiile unor dezechilibre cumulate, perene, depreciere puternică şi inflaţie ridicată, care nici măcar nu mai ţinea de evoluţia cursului, fiind în mare măsură şi structurală.

În ceea ce priveşte dezechilibrele actuale, Isărescu crede că nu sunt atât de puternice, menţionând ca principalele probleme sunt numărul mare de beneficiari ai sistemului de pensii şi numărul mai mic de contribuabili la acest sistem, deficit care durează de 14 ani.

"Avem clar un cerc vicios. Cinci milioane de beneficiari la pensii şi doar patru milioane şi ceva de contribuabili. Nu este nou! Prima dată am ridicat această problemă în Parlamentul României în calitate de premier. Sunt 14 ani de atunci şi, dacă vă uitaţi la cifre, nu se vede nicio îmbunătăţire. Nu poţi să tragi de acest sistem decât dacă ai un raport de 1 la 1", a spus Isărescu.

Isărescu a afirmat că un alt cerc vicios îl reprezintă evaziunea fiscală, cea mai mare problemă generată de acest fenomen fiind distorsionarea concurenţei, deci distrugerea pieţelor. El a explicat că la un TVA de 24% un evazionist de TVA "rade tot în jurul lui".