Isărescu voia tăieri de cheltuieli, dar nu a fost consultat cu privire la taxe. Guvernatorul BNR speră că producătorii ţin preţurile

"Guvernul poate să stabilească taxe şi impozite pentru că este apanajul său, oferit de Constituţie şi asta în orice stat din lume (...) Ăsta e comentariul instituţiei. Dar să vă spun şi un comentariu personal, ca economist pot să-mi permit. Într-adevăr, în România acum, poate mai mult decât orice este bine să stimulăm munca pe toate căile şi să ţinem sub control cheltuielile administrative şi cheltuielile sociale. Dar asta în condiţiile de echilibru social şi politic. Eu am fost acolo un an de zile ştiu cât de greu este să ţii un echilibru politic şi unul social. Şi mai ştiu, şi anul trecut este încă o dovadă, că atunci când iei nişte măsuri dar nu mai ai echilibru politic şi social, te duci înapoi cu un an, cu doi, cu trei şi asta costă foarte mult chiar în materie de să spun stabilitate financiară, stabilitate a preţurilor. În consecinţă, eu nu mă pot aşeza în poziţia chibiţului, cel care comentează. Cel care e acolo are responsabilitate. Eu ce să spun? Să-mi dau şi eu cu părerea şi ce să spun? Sunt la şezătorile de la televiziuni? Era mai bine aşa, să-l impozităm pe ăla, să-l tăiem pe ăla? Cel care are responsabilitatea, şeful guvernului. Decizia politică ce rol are? Se dă aşa cu băţul? Nu vedeţi ce proces complicat? Se ia în cadrul unei coaliţii. Şi eu am condus un guvern de coaliţie şi ştiu cât de greu să ... ", a spus guvernatorul BNR, întrebat dacă a fost de acord cu măsurile anunţate de Guvern sau dacă a avut alte sugestii.

El a arătat că dacă este întrebat "de ce nu s-a băgat acolo", ar răspunde că este o chestie de bun-simţ să nu se amestece.

"Poţi să te bagi undeva unde n-ai responsabilitate şi responsabilitatea şi-o asumă altcineva? Este vorba de o responsabilitate politică imensă. Pot să-mi dau cu părerea în general şi când sunt întrebat îmi dau cu părerea, dar nu pot să intru eu să spun ceva şi altcineva să-şi asume responsabilitatea stabilităţii politice şi sociale. Am încheiat şi partea personală, cam atât pot să vorbesc public. Chiar vă mulţumesc că m-aţi întrebat", a continuat Isărescu.

El a început prin a prezenta poziţia instituţiei, care priveşte situaţia mai amplă, a consolidării fiscale pe termen lung, garantată de acordul cu instituţiile financiare internaţionale, susţinând însă, în mod discret, că măsurile fiscale nu au fost discutate cu banca centrală.

"Nu putem să ne asumăm rolul de a-i spune Guvernului majorează taxa cutare sau n-o majora pe aceea. Dacă suntem întrebaţi ne spunem punctul de vedere şi nu pot să vă spun că aici am fost întrebaţi. Dar preocuparea noastră este ca acest acord să rămână în picioare, pentru că el dă credibilitate ţării, ne ajută să ne împrumutăm în continuare pe pieţele internaţionale şi pe piaţa internă la costuri reduse, să nu mai avem necazurile care se conturau, de exemplu, anul trecut. Pe chestiunile astea da ne-am spus părerea şi suntem de partea, de aia şi semnăm acest acord, chiar dacă în interiorul lui apar, să spunem, nemulţumiri", a continuat Isărescu, delimitându-se uşor, pentru prima dată, de soluţia găsită de Guvern în negocierile cu FMI şi CE.

În ceea ce priveşte impactul limitat în preţuri al măsurilor fiscale, şeful BNR şi-a început explicaţiile argumentând că piaţa "nu înghite orice".

"O să înghită de exemplu producătorul, de multe ori înghite producătorul, strânge cureaua, îşi mai micşorează din profit, îşi mai trece pe eficienţă (...) Vă dau o listă foarte lungă cu ce poate să facă un producător care doreşte să rămână în piaţă. Să-şi crească şi productivităţile, să mai reducă din birocraţia internă, deci are metode. De la caz la caz, dacă aceasta era întrebarea anterioară, această viabilitate a trecerii pe costurile interne fără să o treci neapărat pe preţurile de la exterior se va dovedi mai apropiată de realitate sau nu. Şi asta vom vedea. Nu?", a afirmat şeful băncii centrale, întrebat cine "va înghiţi" costurile provenite din creşterea accizelor şi a taxelor pe proprietate.

El a adăugat că experienţa arată că maniera de judecată de tipul dacă s-a majorat preţul la benzină imediat se tranferă în preţul pătrunjelului transportat cu autobuzul de la ogor la piaţă este depăşită.

"Orice majorare de impozite este neplăcută şi creează o stare emoţională neplăcută. O acceptăm, aceasta este, dar datoria noastră este să ţinem anticipaţiile inflaţioniste în frâu şi să nu cochetăm cu asemenea judecăţi, care, spun eu, după 20 de ani s-au dovedit total false. Faptul că, spun eu, creşte preţul la benzină are efect limitat. Încercăm să-l calculăm. S-ar putea ca efectul să fie mai mare decât 0,2 sau 0,4 sau cât am calculat noi sau încercăm să-l calculăm când vom avea metodologia, sau 0,6, dacă preţul ţiţeiului internaţional se duce în sus. Sau dacă ce s-a întâmplat până acum, slăbirea dolarului, ca să nu zic devalorizarea dolarului faţă de euro şi deci faţă de leu, se va reversa. Impactul categoric va fi mai mare decât 3% pe creşterea preţului la benzină sau motorină", a comentat Isărescu.

Pe de altă parte, şeful băncii centrale susţine că dacă se adevereşte prognoza de cotaţie a preţurilor la benzină sau motorină, s-ar putea ca impactul să fie zero.

Isărescu a evidenţiat că România a ajuns cu prima de risc aproape de nivelul Poloniei şi mai mult de jumătate faţă de Ungaria.

"Ne împrumutăm în prezent mai ieftin decât Italia şi mai ieftin decât Slovenia, decât ţări din zona euro, nici nu vorbesc de Grecia. Acest lucru se reflectă în bugetul României în sute de milioane de euro, sute de milioane de euro economisiri la buget din dobânzi", a adăugat guvernatorul BNR.

Oficialul BNR a ţinut să explice că în această cheie trebuie citit acceptul băncii centrale privind înţelegerea rezultată din negocierile cu FMI şi CE.

"Noi, când vorbim de stabilitate financiară şi stablitatea preţurilor, nu vorbim despre nişte cuvinte, ci despre nişte cifre foarte mari. Pe lângă veniturile din accize, suma pe care o spuneţi dumneavoastră de veniturile din accize, sunt sume chiar importante şi a la long. (...) Consolidarea fiscală nu înseamnă doar anul acesta, înseamnă că a la long, România poate să-şi finanţeze o datorie publică pe care a creat-o, n-are nici un rost să discutăm acuma cine a creat-o. Se formează din toate deficitele fiscale pe care de 20 şi ceva de ani le facem şi vedeţi că niciun guvern nu vine să spună că în următorul an avem surplus fiscal, da? Şi chiar la 40% care este sub 60%, a finanţa o asemenea datorie publică este o problemă vitală pentru orice ţară. Aceasta este treaba noastră", a explicat Isărescu.

El consideră că în ciuda unei combinaţii mai puţin fericite, BNR este obligată să-şi pună semnătura pe acordul cu partenerii internaţionali dacă aceasta înseamnă menţinerea unei anvelope care să garanteze consolidarea fiscală, iar responsabilitatea deciziilor din interior este a Guvernului şi a Ministerului Finanţelor.

"Şi noi, când Banca Naţională îşi pune semnătura pe un acord de tipul acesta îşi pune semnătura pentru acel acordă asigură consolidarea fiscală a României, chiar dacă e neplăcut, şi care se atinge prin diverse combinaţii, majorări de taxe, tăieri de cheltuieli, sau numai tăieri de cheltuieli şi fără majorări de taxe. Toate treburile de acolo sunt apanajul Ministerului de Finanţe şi Guvernului, noi ne uităm în principal la acea anvelopă, pentru că acea anvelopă nu este chiar aşa de aruncat", a conschis Isărescu.

Anterior, el a afirmat că banca centrală nu cunoaşte încă metodologia de calcul a măsurilor fiscale convenite de Guvern cu FMI şi CE, iar impactul asupra inflaţiei ar putea oscila doar din accize între 0,2 şi 0,6 puncte, taxele pe proprietate nefiind incluse în prognoza pe 2014

În urmă cu două zile, Isărescu declara, la briefing-ul de presă de marţi privind deciziile de politică monetară, că impactul măsurilor fiscale anunţate de Guvern cu o seară înainte sunt limitate, undeva la 0,2 puncte. El a precizat, la finalul acelei conferinţe, că diferenţa este raportată la estimarea pe care banca centrală o avea în dimineaţa zilei de luni.

La prezentarea raportului asupra inflaţiei, marţi, Isărescu a precizat că s-a referit exclusiv la impactul creşterii accizelor la carburanţi asupra inflaţiei, întrucât nu se ştia ce rată a inflaţiei va fi luată în calcul la indexarea tuturor accizelor.

Pe de altă parte, guvernatorul BNR a arătat că datele de pe piaţa futures a ţiţeiului indică în prezent o scădere a cotaţiilor până în toamna anului viitor, ceea ce ar putesa impact pozitiv asupra preţurilor din piaţă.

Şeful băncii centrale a adăugat că un impact poate fi calculat abia după ce se va cunoaşte cert modul de calcul al accizelor pe 2014, iar scenariul presupune, oricum, un calcul laborios. În aceste condiţii, se înţelege că noua prognoză de inflaţie pentru 2014, de 3%, nu a inclus şi efectele măsurilor fiscale anunţate de Guvern.

De altfel, Isărescu a precizat că prognoza în sine este un proces laborios început în luna septembrie.

În acelaşi timp, şeful băncii centrale a arătat că impactul în preţuri din taxarea construcţiilor speciale este mult mai greu de calculat decât cel din accize şi nici nu crede că va putea fi livrat ceva riguros.

Accizele vor creşte anul viitor cu 4,77%, rata medie anuală a inflaţiei calculată în septembrie, Guvernul anticipând că va încasa suplimentar la buget de 3,44 miliarde lei din această indexare, din creşterea accizelor la benzină şi motorină şi din interzicerea primelor la vânzarea de tutun şi alcool.

Premierul Victor Ponta a declarat luni că accizele vor fi indexate de la 1 ianuarie 2014 în funcţie de rata inflaţiei şi nu de cursul de schimb, confirmând informaţiile publicate în urmă cu câteva zile de MEDIAFAX.

Surse oficiale au declarat săptămâna trecută că nivelul accizelor ar putea fi stabilit, începând din 2014, prin indexarea valorilor actuale cu rata inflaţiei, renunţându-se astfel la calculul legat de cursul de schimb anunţat de BCE la 1 octombrie, care în acest an a fost sub cel din 2012.

Banca Centrală Europeană a aunţat la 1 octombrie un curs de 4,4485 lei pe euro, mai redus cu 1,6% faţă de rata de schimb de 4,5223 lei/euro utilizată în acest an.

Pe de altă parte, accizele la carburanţi vor fi majorate de Guvern, începând cu luna ianuarie a anului viitor, cu 16-21% comparativ cu valorile actuale, care reflectă plusul de 7 euro cenţi pe litru, creşteri de taxe fiind pregătite pentru benzina cu plumb şi fără plumb, pentru motorină, precum şi pentru petrolul folosit drept combustibil pentru motor.

Astfel, acciza la benzina cu plumb va fi majorată de la 547 euro/tonă la 637,9 euro/tonă, respectiv de la 421,19 euro/1.000 litri la 491,19 euro/1.000 de litri, conform unui proiect de ordonanţă de urgenţă obţinut de MEDIAFAX.

Acciza la benzina fără plumb va urca de la 467 euro/tonă la 557,91 euro/tonă, respectiv de la 359,59 euro/1.000 litri la 429,59 euro/1.000 de litri, iar acciza pentru motorină va fi ridicată de la 391 euro/tonă la 473,85 euro/tonă, respectiv de la 330,39 euro/1.000 litri la 400,395 euro/1.000 de litri.

Pentru petrolul lampant (kerosen) utilizat drept combustibil pentru motor, acciza va fi majorată de la 469,89 euro/tonă la 557,39 euro/tonă, respectiv de la 375,91 euro/1.000 litri la 445,91 euro/1.000 de litri.

Impozitul pe construcţii speciale va fi 1,5% din valoarea construcţiei şi va fi calculat, în cazul infrastructurii de drumuri, şi în funcţie de trotuare şi semne de circulaţie, fiind pus şi pe jgheaburi şi piloni antene telefonie mobilă, radio şi tv, instituţiile publice fiind însă scutite de plată.

"Impozitul pe construcţii se calculeză prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, evidenţiată contabil în soldul debitor al conturilor corespunzătoare construcţiilor menţionate la art.2, din care se scade valoarea clădirilor, inclusiv valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru clădirile închiriate, luate în concesiune, aflate în administrare ori în folosinţă, pentru care se datorează impozit pe clădiri, conform Titlului IX – Impozite şi taxe locale din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, de către contribuabil sau proprietar, după caz", se arată într-un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru introducerea impozitului.

Impozitul va fi aplicat pentru construcţii precum centrale hidroelectrice, staţii şi posturi de transformare, staţii de conexiuni, centrale termoelectrice şi nuclearo – electrice, piste şi platforme, sonde de ţiţei, gaze şi sare, rampe de încărcare – descărcare, coşuri de fum şi turnuri de răcire, iazuri pentru decantarea sterilului, heleştee, iazuri, bazine; ecluze şi ascensoare; baraje, jgheaburi pentru piscicultură, infrastructură transport feroviar, infrastructură drumuri: alei, străzi, autostrăzi, cu toate accesoriile necesare (trotuare, borne, semne de circulaţie, marcaje, etc), linii şi cabluri aeriene de telecomunicaţii (stâlpi, circuite, cabluri, traverse, console), platforme, turnuri şi piloni metalici pentru antene de radiofonie, telefonie mobilă, radio, tv, lacuri artificiale de acumulare, construcţii pentru transportul energiei electrice, canale de irigaţii.