Italia a făcut eforturi mai mari decât Grecia pentru a ascunde situaţia financiară

Liderii Uniunii Europene au cerut autorităţilor de la Atena să clarifice dacă s-au implicat în tranzacţii cu produse derivate cu bănci de investiţii americane, operaţiuni care ar fi putut permite ascunderea amplorii datoriilor şi deficitului bugetar înainte de adoptarea euro.

"Pur şi simplu rezervi anumite sume de bani pentru următorul an, aşa cum a făcut toată lumea. Grecia a recurs la astfel de operaţiuni într-o măsură mai mică decât Italia, de exemplu", a afirmat Pangalos pentru postul de radio BBC World.

Autorităţile elene sunt presate de liderii UE şi de pieţe să diminueze deficitul şi datoriile, iar Grecia trebuie să dovedească Comisiei Europene până la mijlocul lunii martie că poate atinge obiectivele ambiţioase prevăzute în programul de redresare a finanţelor.

Un oficial din cadrul Ministerului german de Finanţe a declarat marţi că Grecia trebuie să-şi rezolve singură problemele şi că statul nu se poate aştepta la ajutorul Uniunii Europene sau al Germaniei.

Pangalos a criticat atitudinea Berlinului referitoare la criza elenă, afirmând că Atena nu a primit niciodată compensaţii pentru impactul pe care l-a avut asupra economiei ocupaţia nazistă în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

"Au luat aurul grecesc din banca centrală, au luat banii şi nu au dat nimic înapoi. E o problemă care va trebui rezolvată cândva. Nu spun că trebuie să returneze banii, însă pot măcar să mulţumească", a spus el.

Politicienii greci au fost scandalizaţi de tonul cu care presa germană tratează criza grecească.

Oficialul elen a adăugat că problemele Greciei nu s-ar fi accentuat dacă UE ar fi avut o conducere puternică.

Italia s-a numărat printre primele 11 state care au adoptat euro, în ianuarie 1999. Grecia a intrat în zona euro în 2001.