Italia şi Germania iau măsuri pentru a-şi reforma piaţa muncii, însă criticile abundă

În cadrul unei şedinţe speciale de 1 mai, guvernul premierului Giorgia Meloni a aprobat decretul privind re­ducerea numărului de persoane de­pen­dente de beneficii de stat şi fle­xibilizarea pieţei muncii, scrie Financial Times, citat de Ziarul Financiar.

Guvernul va cheltui de asemenea 4 miliarde de euro pe o măsură de re­ducere timp de şase luni a impozi­telor pe venit pentru cei cu venituri mici şi va reduce taxele pe beneficii suplimentare pentru salariaţii cu copii, reflectând preocuparea în creş­tere a strategilor privind rata scăzută a natalităţii. Decretul a fost aspru criticat de sindicate.

De anul viitor, Italia va avea două programe de protecţie socială. Primul, mai generos, estimat să coste aproximativ 5,6 miliarde de euro, va fi destinat celor consideraţi incapabili de muncă din cauza unei dizabilităţi sau a unor responsabilităţi familiale. Celălalt va acorda beneficii mai mici celor consideraţi angajabili, iar acestora li se va cere să participe la programe de pregătire pentru a primi susţinere de stat.

Totuşi, Francesco Seghezzi, pre­şe­dinte al Adapt Foundation, care cercetează drepturile muncitorilor, avertizează că o lipsă de programe de pregătire şi dificultatea deter­mi­nării persoanelor angajabile ar putea lăsa mulţi italieni fără susţinere suficientă.

Giuseppe Conte, fost premier al Mişcării 5 Stele, care a introdus programul de subvenţii antisărăcie, a criticat dur schimbările. „Un gu­vern serios nu se întruneşte pe 1 mai pentru a condamna tinerii la o viaţă de nesiguranţă“, a declarat acesta, po­trivit Deutsche Welle.

Maurizio Landini, preşedinte al principalului sindicat din Italia, CGIL, a catalogat aprobarea măsu­rilor de 1 mai drept un „act de aro­ganţă“.

La rândul său, Germania a anun­ţat că va crea unul dintre „cele mai moderne sisteme de imigraţie“ pen­tru a soluţiona problema în creş­tere a penuriei de forţă de muncă, ce riscă să devină o „frână reală asupra creş­terii economice“, a anunţat mi­nistrul german al muncii, notează Financial Times.

Hubertus Heil a declarat că reforma privind imigraţia se înscrie într-o mai largă campanie a guvernului lui Olaf Scholz de atragere de talente globale în Germania, de stopare a declinului demografic şi soluţionare a crizei de muncitori care devine principala preocupare a celor mai mari companii.

Noua lege privind imigraţia va permite cetăţenilor altor ţări să meargă în Germania pentru a munci chiar şi fără o calificare germană. Germania va permite de asemenea străinilor să câştige puncte bazate pe pregătire profesională şi experienţă.

Unele grupuri de business spun însă că reforma nu merge suficient de departe. „Este prea birocratică. Cerinţa privind cunoaşterea limbii germane este de exemplu în continuare exagerată“, a declarat Thilo Brodtmann, din cadrul grupului VDMA.

Heil a declarat că guvernul este hotărât să evite greşelile din anii ’60, când Germania a înregistrat un val uriaş de muncitori temporari din diverse ţări ca Turcia, dar aceştia au fost complet acceptaţi de sociatatea germană după ani întregi.