Italianul Mario Draghi preia conducerea BCE în plină criză a uniunii monetare europene

Draghi va deveni, astfel, "paznicul-şef" al euro şi al economiei formate din 17 ţări europene, victimă a crizei datoriilor suverane pe care politicienii fac eforturi să o rezolve. Ca preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE), acesta va fi al doilea cel mai puternic şef de bancă centrală din lume, după Ben Bernanke, şeful Rezervei Federale a SUA (Fed), şi un personaj cheie în planurile de a restabili încrederea investitorilor în zona euro.

"Va fi un botez de foc pentru Draghi. Este greu să fii preşedinte al BCE în orice situaţie, dar mai ales în timpul unei crize majore", a spus Nick Kounis, şef al diviziei de cercetare macro la ABN Amro Amsterdam.

În timp ce unele guverne vor privi către Draghi pentru a le sprijini prin continuarea programului de achiziţii de obligaţiuni şi, posibil, prin reducerea dobânzii de politică monetară, Draghi trebuie să conducă un consiliu al guvernatorilor BCE divizat în privinţa a ceea ce poate face banca fără să-şi compromită independenţa sau scopul de a menţine stabilitatea preţurilor. Ca semn al presiunilor exercitate asupra lui Draghi, preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a declarat că a vorbit cu acesta săptămâna trecută şi că este "convins" că BCE va continua să cumpere obligaţiuni suverane pentru a sprijini costurile de finanţare ale unor state.

Înaintea summit-ului G20 din această săptămână, statele europene, de la Grecia la Italia, se află sub presiune pentru a-şi pune în ordine finanţele şi pentru a stopa criza datoriilor, care ameninţă economia mondială.

În timp ce liderii zonei euro şi-au sporit arsenalul de luptă împotriva crizei financiare săptămâna trecută, lipsa detaliilor referitoare la modul în care vor fi sporite resursele financiare ale Facilităţii Europene pentru Stabilitate Financiară sau implementarea unei reduceri a datoriilor Greciei către investitori privaţi ar putea genera nelinişte în următoarea perioadă.

Mohamed El-Erian, directorul general al fondului Pimco, cel mai mare investitor în obligaţiuni, consideră că zona euro trebuie să devină mai mică pentru a supravieţui, în timp ce câştigătorul premiului Nobel Paul Krugman a declarat, la 27 octombrie, că BCE va trebui în final să tipărească mai mulţi bani pentru a stăpâni criza datoriilor.

Şef al băncii centrale a Italiei până la miezul nopţii, Draghi va conduce prima şedinţă de politică monetară la BCE joi şi s-ar putea confrunta cu presiuni pentru a reduce dobânda la patru luni după ce Trichet a crescut-o.

"Prietenii spun că dau rareori înapoi în faţa unor misiuni imposibile", a spus Draghi la o gală organizată pe 19 octombrie în onoarea lui Trichet.

Comentariul personal a fost rar de la bancherul care a devenit "moştenitorul desemnat" al lui Trichet în februarie, notează Bloomberg.

"A fost exdtrem de diplomat aşa că nu este clar care îi este poziţia în anumite chestiuni. Ar putea exista un avantaj că nu se lupă cu idei deja formate, dar ar putea exista şi un anumit nivel de confuzie", a spus Klaus Baader, economist şef pentru Europa la Societe Generale.

Nevoia de a se distanţa de reputaţia finanţelor dezordonate ale Italiei şi de a-şi asigura încrederea Germaniei, precaută în privinţa inflaţiei, va pune probabil presiune pe Draghi, a declarat fostul premier al Marii Britanii, Gordon Brown.

"Este un tip de treabă, dar este italian. Se va afla sub presiune, tot timpul cât va ocupa funcţia, în privinţa inflaţiei", a spus Brown.

Inflaţia s-a accelerat la 3% în septembrie şi s-a situat peste limita de 2%, ţintită de BCE, pentru a zecea lună consecutivă. Totuşi, semnele de recesiune înseamnă că Draghi ar putea lua în considerare o posibilă reducere a dobânzii la numai patru luni după ce aceasta a fost majorată de la 1,25% la 1,5%.

Date publicate săptămâna trecută au arătat că Europa a înregistrat în octombrie cele mai rapide scăderi ale sectoarelor servicii şi industrie prelucrătoare din mai bine de doi ani.

În timp ce economiştii Morgan Stanley anticipează o reducere a dobânzii de referinţă în această săptămână, fostul analist BCE Tobias Blattner, în prezent la Daiwa Capital Markets, consideră că Draghi va rezista probabil luării oricărei măsuri până în decembrie, pentru a se legitima ca adversar al inflaţiei şi pentru a primi noi prognoze de la economiştii BCE.

Aceia care speră la o schimbare a cursului BCE vor fi probabil dezamăgiţi, a declarat Michael Schubert, economist la Commerzbank. Draghi este membru în consiliul guvernatorilor BCE din 2006, iar rolul de preşedinte este limitat la a identifica un consens într ceilalţi 22 de membri şi nu prevede luarea de decizii de unul singur.

"Draghi nu poate face ceva prea diferit de Trichet. Influenţa lui este destul de limitată", a spus Schubert.

Trichet a declarat că se aşteaptă ca fondul de urgenţă al zonei euro să preia rolul de a cumpăra obligaţiuni de la BCE. În timp ce Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară ar urma să dobândească acest atribut, iar liderii europeni lucrează la creşterea resurselor financiare ale fondului, unii economişti consideră că BCE va trebui să rămână pe pieţele financiare.

"Rolul pe care BCE îl va juca, sau nu-l va juca, rămâne crucial. Fără sprijinul BCE, şansele ca măsurile anunţate de liderii europeni să pună capăt crizei din zona euro ar fi probabil sub 50%", a spus Holger Schmieding, economist şef la Joh Gossler Berenberg.

BCE ar trebui să facă mai mult decât în prezent pentru stabilizarea pieţelor financiare, a spus Paul De Grauwe, profesor la Universitatea Catolică din oraşul belgian Leuven. Draghi ar trebui să folosească resursele financiare nelimitate ale BCE pentru a cumpăra agresiv obligaţiunile statelor considerate solvente dar lipsite de lichiditate, precum Italia, astfel încât să atragă investitorii din nou pe piaţă, a adăugat el.

Banca europeană a început în august să cumpere obligaţiuni ale Spaniei şi Italiei, reluând un program prin care a achiziţionat titluri de 170 de miliarde de euro. Totuşi, randamentul obligaţiunilor italiene este încă cu 3,8 puncte procentuale peste cel al titlurilor germane, aproape de recordul înregistrat după intrarea celor două state în zona euro.

Jurgen Stark, fost membru în consiliul guvernatorilor, fostul preşedinte Bundesbank Axel Weber şi actualul preşedinte al băncii Germaniei, Jens Weidmann, au criticat programul, susţinând că amestecă politicile fiscale cu cele monetare. BCE consideră că programul este destinat numai asigurării unei transmiteri corecte a dobânzilor băncii şi argumentează că nu tipăreşte bani în acest scop, întrucât sterilizează achiziţiile de obligaţiuni prin absorbţia unor sume egale de bani din sistemul bancar.

Chiar dacă Draghi a afirmat săptămâna trecută că BCE rămâne "decisă să evite o funcţionare necorespunzătoare a pieţelor financiare", a reiterat că măsurile neconvenţionale ale băncii sunt temporare prin însăşi natura lor.

Orfan în adolescenţă, Draghi este primul italian care a obţinut un doctorat în economie de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (Massachusetts Institute of Technology - MIT), unde a studiat şi Bernanke.

"Mario era foarte tăcut dar foarte capabil. Am crezut că va ajunge profesor şi va fi recunoscut ca un economist în mediul academic din Italia, dar aceste atribute îl vor ajuta cu siguranţă ca preşedinte al BCE", a afirmat laureatul premiului Nobel Robert Solow, fost profesor al lui Draghi la MIT.

După ce a predat economie, a lucrat la Banca Mondială şi a ocupat postul de secretar de stat în Ministerul de Finanţe al Italiei, Draghi s-a alăturat Goldman Sachs în 2002 ca director operaţional şi vicepreşedinte la divizia internaţională.

Chiar dacă a stat numai trei ani la Goldman Sachs, legătura a fsot invocată ca posibil obstacol al candidaturii acestuia la şefia BCE, în contextul anchetelor privind implicarea Goldman Sachs în ingineriile financiare care au permis Greciei să ascundă adevărata amploare a datoriilor şi deficitului bugetar. Draghi neagă orice implicare în acţiunile Goldman legate de Grecia.

În 2005, Draghi a fost numit la conducerea Băncii Italiei, iar patru ani mai târziu a preluat şi postul de şef al Consiliului de Stabilitate Financiară, responsabil de rescrierea regulilor sistemului financiar internaţional.

La Consiliul de Stabilitate Financiară, Draghi a folosit calea consensului mai degrabă decât cea a presiunilor, potrivit unui membru al Consiliului, care a vorbit sub protecţai anonimatului. O astfel de abordare înseamnă că Draghi a fost capabil să depăşească diferende transatlantice privind controlul asupra băncilor, a spus sursa.

Din noul său birou din Frankfurt, unde se află sediul BCE, Draghi ar putea folosi mandatul de opt ani pentru a împinge BCE spre un rol mai important în stabilitatea financiară, a spus Thomas Mayer, economist şef la Deutsche Bank.

"Am observat o schimbare a paradigmei băncii centrale şi este clar că obiectivul de a asigura stabilitatea preţurilor nu mai este suficient. Trebuie să fii atent şi la stabilitatea financiară. Trichet a improvizat un pod către această nouă lume. Rolul lui Draghi este să stabilească unde este echilibru", a spus Mayer.

Din ianuarie, Europa are un organism de supraveghere a sistemului financiar la nivel comunitar, responsabil cu declanşarea alarmei dacă se acumulează riscuri. Consiliul European pentru Risc Sistemic îşi are sediul în clădirea de birouri a BCE şi este condus de şeful băncii centrale.