Furtună pe piaţa de energie. Cine va câştiga şi cine va pierde din destabilizarea preţurilor

De la 150-200 de lei/MWh în primele tranzacţii ale anului 2017 s-a ajuns la 650 de lei/MWh după 20 ianuarie din mai multe cauze suprapuse. Prima cauză a fost atingerea unui vârf istoric al consumului din zilele cu viscol extrem (5-15 ianuarie), cu anunţul că Transelectrica este abilitată inclusiv să limiteze cotele unor consumatori şi cu refuzul de a trimite electricitate la exportul cerut ca ajutor de vecinii bulgari. S-a creat astfel o conjunctură despre care operatorii tradiţionali care au reuşit să-şi păstreze calmul spun că a fost mai mult emoţională. A doua cauză este dată de cererea de intrare în insolvenţă a Transenergo COM (trader cu pondere semnificativă în piaţă), fapt care – deşi s-a găsit pe loc un înlocuitor pentru furnizarea de energie – a creat un gol, inflamând cererea pe de piaţa spot.

Pe lîngă consumul ajuns la cote maxime şi inflamarea cererii de energie, au mai apărut şi anunţurile că s-ar putea ca stocurile necesare pentru producţia locală să nu fie suficiente, astfel că traderii n-au ezitat să apeleze la importuri. Asta într-o ţară care are surplusuri consistente, respectiv capacitatea de a produce 24.000 MWh faţă de un consum la care cota de 10.000 MWh a însemnat maximul istoric. Operatorii mai spun, însă, că importurile respective au fost, de fapt, rezultatul unor speculaţii, adică s-a câştigat mult din diferenţa de preţ între exporturile ieftine anterioare şi importurile scumpe de acum.

Georgios Stassis, country manager la Enel Romania, unul dintre cei mai mari jucători din piaţa locală a energiei electrice, spune că situaţia actuală, caracterizată prin preţuri şi consum istorice, arată cât de importantă este încurajarea prin reglementările potrivite a proiectelor pe termen lung în detrimentul speculaţiilor.

„Încă tânăra piaţă romanească a energiei trece acum prin prima sa încercare excepţională. Preţurile sunt la cele mai mari niveluri înregistrate în ultimele decenii, sistemul este aproape de limita de funcţionare, iar unii furnizori denunţă unilateral contractele pentru a profita de pe urma acestor niveluri record ale preţurilor, lăsând clienţii fără serviciul de furnizare a energiei pe care contau conform contractelor semnate”, se arată într-un comunicat al Enel România.

Desigur, prima întrebare a consumatorului este ce se va vedea pe factura lui după această creştere a preţurilor – de câteva ori mai mare faţă de mediile obişnuite – consemnate pe bursa de energie. Răspunsul a venit, prompt şi relaxant, chiar de la supraveghetorul pieţei, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Creşterea fără precedent a preţului energiei electrice pe piaţa spot a bursei nu va avea un impact în facturile plătite de populaţie, a dat asigurări Niculae Havrileţ, preşedintele ANRE. Pentru restul consumatorilor însă, factura la energie va oglindi tipul de negociere cu furnizorul, sectorul de clienţi industriali fiind pe deplin libe-ralizat. „Piaţa casnică este ali¬mentată prin intermediul unor contracte pe termen lung, aşa că evoluţiile pe care le vedem acum pe platforma spot a bursei de energie nu vor avea un impact în factura populaţiei”, spune Havrileţ.

În prezent, consumatorii casnici sunt alimentaţi prin intermediul unui coş de energie din care 80% vine de pe piaţa concurenţială, restul fiind livrat de furnizor la un preţ aprobat de ANRE. Pe scurt, dacă populaţia este la adăpost faţă de fluctuaţiile preţurilor, industria ar putea suferi cel mai mult pentru că depinde exclusiv de genul contractelor încheiate cu furnizorii.

Revenind la piaţa încă înfierbântată, este remarcabil momentul 17 ianuarie, când Transenergo COM şi-a cerut intrarea în insolvenţă, lucru care a fost tradus imediat în imposibilitatea de a-şi onora contractele de furnizare. Iar consecinţele se răsfrâng asupra Electrica SA, cel mai mare jucător din piaţă. „La data de 27 ianuarie 2017, Electrica SA are pe segmentul de Parte Responsabilă cu Echilibrarea, o expunere de 36,3 milioane de lei aferentă clientului său Transenergo. Ca urmare a solicitării de intrare în insolvenţă a clientulului, în timp ce ELSA şi un alt jucător de pe piaţă au depus de asemenea cerereri separate de deschidere a procedurii de insolvenţă a acestuia, conducerea se aşteaptă la un grad scăzut de recuperare din valoarea totală a expunerii”, se precizează într-un anunţ publicat marţi de Electrica SA la Bursa de Valori Bucureşti.

Transenergo COM, al patrulea cel mai puternic trader de energie din România, un business de 1,35 miliarde de lei (300 de milioane de euro), şi-a cerut pe 17 ianuarie insolvenţa. În acest context, clienţii alimentaţi cu energie de Transenergo COM, care aveau punctele de consum în reţeaua de distribuţie administrată de Electrica Transilvania Nord, au fost preluaţi începând cu 12 ianuarie de Electrica Furnizare, filiala de furnizare a energiei electrice din cadrul grupului Electrica. În paralel, Electrica SA a anunţat două schimbări la nivelul conducerii, aprobate la şedinţa CA din 27 ianuarie, respectiv revocarea directorului executiv al Direcţiei Coordonare Vânzări şi numirea unui nou director executiv la Distribuţie.

Astfel, Ramiro Robert Eduard Angelescu a fost revocat din calitatea de director executiv al Direcţiei Coordonare Vânzări al Electrica SA, iar Livioara Sujdea a fost numită în funcţia de director executiv Distribuţie, începând cu data de 1 februarie 2017.

În Romania există opt zone de distribuţie, trei fiind administrate de Electrica, trei de italienii de la Enel, una de nemţii de la E.ON şi una de cehii de la CEZ.

Citeşte şi: Ministerul Comunicaţiilor lansează în consultare publică reglementarea domeniului „.ro”

Citeşte şi: Femeile au aşteptări cu 500 de lei mai mici la salariu pentru jobul dorit faţă de bărbaţi, potrivit unui raport eJobs

Citeşte şi: Încrederea în economia zonei euro a ajuns la cel mai înalt nivel din 2011

Citeşte şi: Preşedintele ANAF cere verificarea Direcţiei Generale a Vămilor. În vizor: contrabanda cu ţigări