JLL: Un sfert din centrele comerciale din România trebuie modernizate, pentru a ţine pasul cu piaţa

"Suntem deseori abordaţi de proprietari de centre comerciale care au zece spaţii goale de 50-100 metri pătraţi şi ne roagă să le găsim chiriaşi pentru acestea. Le propunem diverse strategii de asset management, însă acestea implică investiţii în centrele respective, dar proprietarii sunt reticenţi în a suporta aceste costuri. De exemplu, în Polonia există peste 340 de centre comerciale, dintre care 170 au o vechime mai mare de 10 ani. Dintre acestea circa 100 vor fi modernizate până în 2014. La noi acest lucru se întamplă în cazuri izolate, exemplu Iris Titan sau Sibiu Shopping Centre", a spus Ravon pentru MEDIAFAX.

Ravon consideră că circa un sfert din centrele comerciale existente pe piaţa din România ar avea nevoie de modernizari, fiind deja în faza de maturitate pe piaţă.

Un alt exemplu în acest sens este grupul Anchor, care va derula în perioada următoare un program de modernizare a celor două centre comerciale din România, Bucureşti Mall şi Plaza România. O parte din centrul comercial Plaza, afectat semnificativ de deschiderea centrului AFI Cotroceni, va fi convertită în birouri.

Schimbarea destinaţiei centrului comercial a fost o măsură la care au apelat şi alţi proprietari de astfel de proiecte (City Mall, Galleria Suceava sau Armonia Arad).

În opinia reprezentantului JLL, orice întârziere în luarea unei decizii în acest sens scade semnificativ şansele ca centrele comerciale mai vechi să facă faţă competiţiei celor nou construite.

"Toti retailerii doresc să deschidă magazine în proiectele noi pentru design, structură, pentru spaţiile comune amenajate la nivelul anului 2013, pentru ancore. În aceste condiţii, mall-urile cu o anumită vechime au nevoie de modernizare, care poate să le aducă o îmbunătăţire a mixului de chiriaşi", a arătat Ravon.

Alţi factori care impun modernizarea centrelor vechi sunt modificarea condiţiilor economice, a clienţilor, a puterii de cumpărare, extinderea portofoliul retailerilor cu braduri noi, dezvoltarea comerţului modern etc.

Prin modernizare se urmăreşte menţinerea sau creşterea cotei de piaţă, şi astfel a veniturilor şi a traficului, îmbunătăţirea mixului de chiriaşi şi a ofertei de retail pentru consumatori, upgradarea design-ului centrului, a funcţionalităţii şi siguranţei, dar şi îmbunătăţirea valorii centrului în cazul unei vânzări. De asemenea, în urma modernizării, propriaterii pot oferi spaţii adecvate unor chiriaşi cheie şi costuri de mentenanţă reduse.

Cele mai dese decizii ale proprietarilor de mall-uri în ultimii ani au vizat în special extinderea proiectelor existente, pentru a face faţă competiţiei. Printre acestea Băneasa, Arena Mall, Lotus Oradea, Iulius Mall Timişoara.

"Această extensie se face în special pentru proiectele de bună calitate, cu grad de ocupare foarte mare. Se poate opta şi pentru formate noi de retail alăturate cum ar fi un retail park sau stand-alone lângă mall, dedicat unui chiriaş specific, respectiv bricolaj, electronice sau sport. Dar alte centre vor avea nevoie în scurt timp de o strategie pentru a face fata competiţiei", a adăugat reprezentantul Jones Lang LaSalle.

Prin modernizare se urmăreşte şi înlocuirea unor chiriaşi neatractivi cu unii noi care să aducă trafic, iar de multe ori se procedează şi la îmbunătăţirea zonelor comune, dar şi a aspectului arhitectural al centrului.

Pe de altă parte, Ravon arată că unele centre comerciale nu sunt "atât de rele" precum sunt percepute de piaţă, în sensul că retailerii prezenţi în ele au vânzări bune, iar acestea ar putea să intre în atenţia retailerilor anul viitor având în vedere că nu va fi livrat pe piaţă niciun alt proiect nou.

"În lipsa unor proiecte noi, retailerii vor deschide şi în centrele pe care anterior le-au exclus", a afirmat sursa citată.

În ceea ce priveşte intrarea de noi retaileri în România, ea a arătat că piaţa locală a fost lăsată pe ultimele locuri de către aceste companii din cauza situaţiei economice.

"Retailerii noi vor să vină în special în franciză, iar partenerii de franciză sunt deja suprasolicitaţi. Nu vin direct pentru că nu cunosc piaţa şi nu vor să-şi asume riscul. În plus, România nu are o imagine reală în afară, o imagine în care românii sunt cu adevărat consumatori de branduri şi care ar putea să atragă noi companii, de aceea pierde în defavoarea altor ţări în care retailerii vor să se extindă. Avem nevoie de un PR de ţară mai bun, astfel vom avea cu toţii de câştigat", a mai spus Ravon.