Le Monde explică într-un amplu material din ce trăia Nepalul înainte de cutremurul de sâmbătă

Seismul care a afectat Nepalul la 25 aprilie a provocat moartea a peste 5.000 de persoane şi a generat haos în capitala Kathmandu, plămânul economic al ţării. Monumente în ruine, locuinţe şi drumuri distruse, comunicaţii întrerupte, reconstrucţia se anunţă dificilă într-una dintre cele mai sărace ţări din lume, comentează cotidianul francez. Statul se află pe locul 157 din 187 în privinţa indicelui dezvoltării umane şi aproximativ 25 la sută dintre cei 27 de milioane de locuitori trăiesc sub pragul sărăciei.

Cu munţii săi înalţi, Acoperişul lumii, cum este supranumit Nepalul, este una dintre ţările cele mai muntoase de pe planetă. Două treimi dintre locuitori lucrează în agricultură, domeniu care nu reuşeşte însă să le satisfacă necesităţile. Ţara este într-o nesiguranţă alimentară constantă, aşa cum o descrie raportul UNICEF. Rezervele ajung abia pentru lunile de iarnă şi jumătate dintre copii înregistrează întârzieri în procesul de creştere.

Cutremurul s-a produs chiar înainte de sezonul musonic, în momentul în care nepalezii pregătesc culturile. "Treizeci şi şase de districte (din 75) fiind afectate, este puţin probabil ca previziunile de creştere să fie menţinute", estimează Bishamber Pyakurel, economist din Katmandu. Agricultura repezintă 35 la sută din PIB-ul ţării.

Potrivit statisticilor oficiale, creşterea a atins 5,5 la sută anul trecut în Nepal. Dar în acelaşi timp, nivelul inflaţiei s-a ridicat la 6,9 la sută, reducând brusc puterea de cumpărare a nepalezilor.

Situată între India şi China, ţara este dependentă din punct de vedere economic de aceşti doi giganţi, o situaţie care o face foarte vulnerabilă la fluctuaţiile externe. Rupia nepaleză este corelată cu rupia indiană.

Ţara nu poate conta pe investiţiile străine, ea rămâne una dintre ţările cel mai puţin atractive din lume în acest domeniu în special din cauza infrastructurii insuficiente şi a birocraţiei. Importurile sale reprezintă practic aproape o treime din PIB. Ţara importă în principal petrol şi gaz pentru a-şi susţine nevoile energetice, dar şi materii prime agricole şi produse fabricate precum haine sau material electric şi electronic.

Prin comparaţie, exporturile sale sunt mult mai mici (883 milioane de dolari în 2013) şi foarte puţin diversificate: haine, covoare, pashmina (un caşmir foarte fin) şi alte produse textile, trimise în marea lor majoritate către India.

Înainte de cutremur, dezvoltarea sa era puternic dependentă de ajutorul internaţional. Acesta reprezintă 26 la sută din bugetul naţional, potrivit datelor publicate de guvern pentru 2010-2011, respectiv 1,5 miliarde de euro. Principalele sectoare ajutate sunt educaţia, dezvoltarea locală şi sănătatea. Printre cei mai importanţi donatori se numără Banca Mondială, Banca Asiatică, China, ONU şi Marea Britanie.

Această nouă catastrofă umanitară riscă să accentueze dependenţa faţă de ajutorul internaţional. Dacă se cumulează primele ajutoare financiare deja promise de comunitatea internaţională, Nepalul ar putea conta pe cel puţin 19,5 milioane de euro.

Ţara depinde şi de banii trimişi de muncitorii expatriaţi, care reprezintă 26 la sută din bugetul naţional.

Cu opt din zece cele mai înalte vârfuri din lume şi patru situri aflate în patrimoniul UNESCO pe teritoriul său, Nepalul seduce atât amatorii de drumeţii, cât şi pe cei de natură şi cultură.

Deschisă pentru străini în 1951, ţara a primit aproximativ 800.000 de vizitatori în 2013. Sectorul serviciilor, care include turismul, echivalează cu aproape jumătate din PIB. Totuşi, acesta rămâne sub potenţialul său din cauza legăturilor aeriene limitate şi a lipsei de unităţi de cazare de calitate şi personal calificat în acest sector.

Seismul a devastat o parte din siturile istorice din Valea Kathmandu, aflată în patrimoniul UNESCO. Astfel, "90 la sută din monumentele din Durbar Square din Kathmandu s-au prăbuşit, la fel ca 50 la sută din templele din Durbar Square din Patan", estimează Christian Manhart, corespondentul UNESCO în Nepal.

UNESCO este tentată să asiste restaurarea monumentelor care au fost deja reconstruite parţial după cutremurul din 1934. Dar această asistenţă riscă să fie lungă şi complexă, clădirile şi sculpturile fiind rezultatul unei tehnici unice.

În faţa acestei situaţii de criză, viitorul Nepalului este legat de deciziile sale în materie de politică internă. Războiul civil, care a devastat ţara între 1996 şi 2006, a condus în cele din urmă la abolirea monarhiei. Dar de atunci, ţara încă nu a reuşit să elaboreze o Constituţie. O situaţie de criză politică ce o împiedică să propună o strategie reală de dezvoltare.

Cu toate acestea, dincolo de potenţialul turistic care trebuie relansat, ţara ar putea să se sprijine pe o altă mană financiară: producţia de energie hidroelectrică. Graţie râurilor provenite din gheţari, Nepalul dispune de resurse de apă considerabile. Centralele hidroelectrice ar permite acoperirea deficitului de electricitate din Nepal dar şi din India.