LISTA de cumpărături. Legumele pentru murături şi fructele pentru dulceţuri au umplut PIEŢELE. PREŢURI din ţară

Corespondenţii MEDIAFAX consemnează mersul preţurilor la aceste produse, dar şi câteva reţete şi recomandări de preparare, din partea gospodinelor.

La Alba Iulia există două pieţe agroalimentare, situate în zone diferite ale oraşului, în Centru şi Cetate, preţurile fiind aproximativ aceleaşi. La fel ca anii trecuţi, producătorii locali se plâng că muncesc din greu, iar câştigul este foarte mic. De asemenea, un pieţar a declarat corespondentului MEDIAFAX că în această perioadă oamenii cumpără mai mult produse care se pun la murat. Astfel, un kilogram de varză se vinde cu 1,2 lei, gogoşarii cu 6,5 lei/kg, gogonelele cu 1,2 lei/kg, ardeiul gras galben cu 3 lei/kg, ardeiul gras roşu cu 9,9 lei/kg, ardeiul iute cu 3,5 lei/kg, castraveţii cu 3 lei/kg, vinetele cu 5,5 lei/kg, ardeiul kapia cu 5,5 lei/kg şi conopida cu 6,5 lei bucata. Iar în ceea ce priveşte fructele pentru compoturi şi dulceţuri, prunele sunt 7 lei/kg, gutuile 5 lei/kg, merele 2,5 lei/kg şi strugurii - 4 lei/kg.

La Cluj-Napoca, preţurile la legume şi fructe în Piaţa Mărăşti sunt următoarele: varză – 2-3,50 lei/kg, gogonele 2-3 lei/kg, ardei gras 4 lei/kg, ardei iute 10 lei/kg, castraveţi 3-6,50 lei/kg, vinete 2-3 lei/kg, conopidă 6,50 lei/kg, gogoşari 6-7 lei/kg,, roşii 3-8 lei/kg, prune 6 lei/kg, gutui 6 lei/kg, mere 3,5-4 lei/kg, struguri 4,5-8,5 lei/kg.

Şi în piaţa din Bistriţa vânzările de toamnă sunt în toi. Aici întâlnim următoarele preţuri: ardei, roşii sau gogonele cu 5 lei/kg, morcovi sau ceapă cu 2,5 lei/kg, varză cu 1,5-2 lei/kg, conopidă cu 7 lei/kg, vinete cu 4 lei/kg, păstăi cu 12 lei/kg, castraveţi cu 2,5-3 lei/kg, cartofi cu 1,5 lei/kg, prune cu 5 lei/kg, strugurii pentru vin cu 3-4 lei/kg, struguri pentru compot cu 7-8 lei/kg, mere cu 5 lei, iar gutui nu sunt deocamdată.

În Bucureşti, preţurile sunt uşor mai mici decât în nordul ţării, chiar dacă puterea de cumpărare a muşteriilor e mai mare, şi asta pentru că numărul producătorilor veniţi cu legume-fructe este mult mai mare, implicit şi concurenţa între ei este mai strânsă. Astfel, un kilogram de varză se vinde, în Obor, cu 1-1,2 lei/kg, gogoşarii cu 5 lei/kg, gogonelele cu aproximativ 1 leu/kg, ardeiul gras cu 3-5 lei/kg, ardeiul iute cu 3 lei/kg, castraveţii cu 2,5-3 lei/kg, vinetele cu 5 lei/kg, ardeiul kapia cu 5 lei/kg şi conopida cu 5-5,5 lei bucata. La fructe, kilogramul de prune e 6 lei, de gutui 5 lei, mere 2-2,5 lei şi struguri 5-7 lei. La cantităţi mai mari, preţurile se pot negocia.

În pieţele din Constanţa preţurile produselor variază, dar nu foarte mult, diferenţele fiind de cele mai multe ori de numai câţiva bani. Astfel, varza costă între 1,5 şi 2 lei/kg, gogoşarii de la 6 la 8 lei/kg, gogonele pot fi găsite cu preţuri între 2,5 şi 3 lei/kg, ardeii graşi costă între 4,5 şi 5 lei/kg, kapia - 6 lei, iar ardeiul iute de la 10 la 15 lei/kg, castraveţii sunt de la 4 la 6 lei/kg, vinetele - de la 4,5 la 6 lei/kg, conopida costă în jur de 7 lei/kg, morcovii - 2,5 lei/kg, ţelina - 5 lei/kg, hreanul - între 12 şi 15 lei/kg, ceapa costă între 1,5 şi 2,5 lei/kg, iar roşiile de la 2,50 la 5 lei/kg. Fructele sunt şi ele la mare căutare: merele sunt în pieţele din Constanţa între 3,5 şi 4 lei/kg, gutuile costă în jur de 8 lei kilogramul, la fel ca şi perele, apoi prunele sunt între 5 şi 5,5 lei/kg, iar un kilogram de struguri poate fi cumpărat cu 5 până la 7 lei.

Producătorii veniţi în pieţe cu legumele şi fructele de sezon împărtăşesc şi câteva reţete şi chiar secrete de preparare a murăturilor şi dulceţurilor.

REŢETE delicioase

O gospodină a spus, pentru corespondentul MEDIAFAX, că ardeii kapia copţi sunt o garnitură delicioasă, iar la gustul lor apetisant nu trebuie să se renunţe nici pe timp de iarnă, pentru că se pot prepara şi pune la borcan. „La cinci kilograme de ardei kapia, ingredientele sunt 500 ml de oţet, doi litri de apă, trei linguri de zahăr, cinci linguri de sare mare, 100 ml de ulei, boabe de muştar, boabe de piper şi cinci foi de dafin”, a spus gospodina. Ea a explicat: „Coaceţi ardeii, îi puneţi în apă rece, iar apoi îi curăţaţi de pieliţă şi de cotor, după care îi lăsaţi la scurs. Dacă vreţi, le puteţi îndepărta seminţele, iar apoi aşezaţi ardeii în borcane lăsând loc pentru saramură. Apoi trebuie să pregătiţi saramura din restul ingredientelor şi puneţi câte o linguriţă de sare pentru conservarea alimentelor la un litru de apă. După ce au dat câteva clocote, turnaţi saramura fierbinte în borcane, apoi capsaţi borcanele şi sterilizaţi-le în cuptorul încins. Borcanele se lasă la răcit şi se depun într-un loc răcoros şi umbrit”.

Gospodinele din satul Miceşti, comuna Tureni, judeţul Cluj, pun murături folosind apă sărată dintr-o fântână a satului numită „mărătoare”. Aurelia Crişan are 76 de ani şi pune în fiecare toamnă borcane cu murături - castraveţi, gogonele şi gogoşari - fără să folosească apă şi sare. „Punem doar apă sărată din mărătoare, aşa am învăţat de când mă ştiu. La castraveţi folosesc apă rece, iar la gogonele apă fierbinte, şi pun după gust. La reţeta de castraveţi muraţi mai pun cimbru, mărar, frunze de vişin, care nu lasă castraveţii să se înmoaie, frunze de ţelină, pe fundul borcanului, şi o linguriţă de zahăr, boabe de piper, după care torn apa sărată”, a spus Aurelia Crişan. La gogonele, gospodina din Miceşti mai pune şi hrean şi bucăţi de morcov, toate legumele fiind din grădina proprie.

Primarul comunei Tureni, Ileana Mănăilă, a declarat la rândul său că apa din „mărătoare” este folosită de sute de ani de săteni. „Apa din fântână este extrem de sărată, mai demult era păzită fântâna non-stop de către Primărie, iar locuitorii zonei duceau apă sărată din mărătoare. Sătenii din Miceşti aveau o cotă mai mare de apă, iar cei din alte sate aveau cotă mai mică. Pe lângă murături, apa sărată este folosită şi pentru conservarea cărnii de porc şi a slăninei, când se taie porcii - dă un gust extraordinar”, a precizat Mănăilă.

Iar femeile de pe Valea Bârgăului respectă cu sfinţenie o tradiţie, veche de sute de ani, de preparare a magiunului de prune. Ele au reuşit, de altfel, să înregistreze ca produs tradiţional Povila de Bârgău - un magiun făcut numai din prune bistriţene, de o consistenţă deosebită şi cu un gust unic.

Doina Monda, cea care promovează acest produs şi a reuşit să le ajute pe femeile de pe Valea Bârgăului să înregistreze Povila de Bârgău ca produs tradiţional, recunoaşte că există secrete pe care numai gospodinele de pe Valea Bârgăului ştiu să le respecte pentru a realiza cel mai bun magiun din ţară. „Este o reţetă veche, tradiţională, care trebuie respectată cu sfinţenie. Prunele se fierb într-o căldare de alamă, minim 24 de ore, pentru a ajunge la o consistenţă care să-i dea siguranţa în timp. Povila se fierbe încet, la foc mic, până când se elimină toată apa din prunele puse la foc, iar un borcan cu astfel de dulceaţă ţine ani de zile” a explicat Doina Monda, pentru MEDIAFAX.

Pentru realizarea acesti magiun gospodinele folosesc numai prune bistriţene, care sunt foarte dulci, nu au coaja groasă şi se desprind foarte uşor de pe sâmburi. „Folosim la Povila de Bârgău numai astfel de prune, deoarece sunt micuţe, dar au un gust şi o aromă deosebită. Fiind atât de mici, acumulează multă dulceaţă, mult zahăr în fructe, iar în magiun nu se pune niciun pic de zahăr, totul este sută la sută natural”, mai spune Doina Monda.

Tot în această perioadă, în marile oraşe au fost organizate şi târguri dedicate produselor tradiţionale. Consiliul Judeţean Constanţa, spre exemplu, a organizat Sărbătoarea recoltei şi a vinului dobrogean, în cadrul târgului de toamnă ce se desfăşoară la Pavilionului Expoziţional Constanţa. Pe lângă legumele şi fructele de sezon, constănţenii pot găsi la târg şi conserve din cele mai felurite zarzavaturi, diferite soiuri de zacuscă, gemuri şi dulceţuri precum şi alte dulciuri de casa. Nu lipsesc nici produsele tradiţionale precum brânzeturile, pastrama sau cârnaţii cu mirodenii. Vinurile şi mustul nu pot lipsi de la o asemenea sărbătoare, la târg fiind prezente mai multe podgorii renumite. Preţurile sunt asemănătoare cu cele plătite în pieţele oraşului, avantajul celor care vin aici fiind cantitatea mare de produse, iar gospodinele având de unde alege pe îndelete. Desigur, uneori se poate negocia cu comerciantul, în funcţie de cantitatea de produse achiziţionate. Târgul din Constanţa a ajuns la cea de-a zecea ediţie şi rămâne deschis inclusiv duminică, 8 octombrie.