- Home
- Economic
- BUCUREŞTI, (14.12.2010, 12:54)
- Departamentul Politic , Departamentul Politic ,
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
Locuinţele asigurate facultativ împotriva dezastrelor naturale nu mai intră în schema obligatorie
Proprietarii care au cumpărat deja o asigurare facultativă ce acoperă daunele produse de inundaţii, cutremure şi alunecări de teren nu vor mai trebui să încheie şi una obligatorie, preşedintele Băsescu promulgând legea care elimină necesitatea încheierii unei astfel de asigurări.
Urmărește
94 afișări
Locuinţele asigurate facultativ împotriva dezastrelor naturale nu mai intră în schema obligatorie (Imagine: Bogdan Maran/Mediafax Foto)
Potrivit Ziarului Financiar, companiile de asigurări implicate în sistemul de asigurare obligatorie ar putea pierde astfel prime de peste 30 milioane euro, ceea ce pune în pericol funcţionarea sistemului sau poate duce la majorarea tarifelor.
Preşedintele Traian Băsescu a promulgat, luni, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundaţiilor.
TITLURILE ZILEI
-
-
astăzi, 11:26
• Nicuşor Dan, uimit de rezultatul alegerilor: Vreau să înţeleg mecanismul
-
astăzi, 10:23
• Lasconi: Promit că voi da totul pentru a mă ridica la aşteptările voastre
-
astăzi, 09:46
-
astăzi, 09:36
• Iulian Anghel, editor politic ZF: Cum l-am cunoscut pe Călin Georgescu
-
astăzi, 09:11
-
astăzi, 08:41
-
astăzi, 11:53
-
astăzi, 07:26
-
astăzi, 07:00
-
astăzi, 06:20
• Cum a votat Diaspora pentru preşedintele României. Mai sunt de numărat voturi în SUA şi Canada
-
astăzi, 05:50
-
astăzi, 05:02
• Rezultate parţiale: Georgescu, în continuare pe primul loc. Luptă strânsă între Ciolacu şi Lasconi
-
astăzi, 04:52
• Timiş. Rezultate finale alegeri prezidenţiale, turul I. Cu cine au votat timişenii
-
ieri, 22:13
-
ieri, 21:25
• Cine este Călin Georgescu, surpriza de la alegerile prezidenţiale 2024, turul I
Legea, adoptată în 16 noiembrie de Camera Deputaţilor, prevede modificarea titlului Legii nr.260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundaţiilor, care devine "Lege privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor".
Noua lege defineşte dezastrul natural drept "cutremure de pământ, alunecări de teren şi inundaţii, ca fenomene naturale" şi include şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, alături de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, printre cei care trebuie să adopte normele de aplicare.
De asemenea, legea prevede că locuinţele expertizate sesimic şi încadrate la gradul I de risc nu vor fi asigurate decât după recepţionarea lucrărilor de consolidare.
La articolul 3, care reglementează tipul de imobile pentru care se încheie asigurare, a fost introdus un alineat nou, potrivit căruia nu intră sub incidenţa legii "persoanele fizice şi juridice care şi-au încheiat o asigurare facultativă a locuinţelor care să acopere toate riscurile prevăzute în asigurarea obligatorie".
De asemenea, textul alineatului care prevedea că "suma asigurată obligatoriu, precum şi prima obligatorie aferentă pot fi modificate prin hotărâre a Guvernului, în primii 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, iar după această perioada, prin ordin al preşedintelui CSA" a fost schimbat astfel încât suma şi prima de asigurare pot fi modificate prin ordin al preşedintelui CSA.
Prevederea conform căreia modificarea valorii sumelor aferente asigurării se poate face anual este eliminată, rămânând numai aceea conform căreia "criteriile care pot sta la baza modificării se stabilesc prin normele de aplicare a prezentei legi si trebuie să vizeze cel puţin suprafaţa locuinţei, costurile de înlocuire şi rata inflaţiei".
Articolul 6 al Legii 260/2008, care prevedea că "riscurile care se asigură obligatoriu prin PAD sunt daunele produse construcţiilor cu destinaţia de locuinţă de oricare dintre formele de manifestare a dezastrului, ca efect direct sau indirect al producerii dezastrului natural", a fost modificat, astfel încât prevede că "prin PAD sunt acoperite daunele produse construcţiilor cu destinaţia de locuinţă".
Articolul 16, care reglementează drepturile şi obligaţiile PAID, capătă o nouă formulare, referindu-se la drepturile şi obligaţiile "societăţilor de asigurare autorizate să încheie asigurări obligatorii pentru locuinţe" în condiţiile legii. În forma iniţială, articolul prevedea explicit, la capitolul obligaţii, plata despăgubirilor, în forma modificată, aceasta dispărând şi rămânând doar formulările "să constate şi să evalueze prejudiciile, să stabilească cuantumul despăgubirii şi să finalizeze dosarele de daună în termenele şi condiţiile stabilite în conformitate cu normele emise de C.S.A. în aplicarea prezentei legi", respectiv "să îndeplinească celelalte obligaţii şi să respecte condiţiile prevăzute de prezenta lege".
În ceea ce priveşte drepturile, a rămas în vigoare acela de a reţinecomisionul din valoarea primei obligatorii plătite, în cuantumul prevăzut prin ordin al preşedintelui C.S.A, fiind eliminat dreptul de a refuza "plata despăgubirilor în cazul în care, în termen de 60 de zile de la producerea riscului asigurat", beneficiarii "nu au înştiinţat asiguratorul despre acest fapt şi daca, din acest motiv nu s-a putut determina cauza producerii riscului asigurat, respectiv mărimea şi întinderea prejudiciului".
Dacă potrivit legii iniţiale, plata despăgubirilor se făcea "de societatea care a efectuat constatarea şi evaluarea în termenul prevăzut prin normele emise de CSA", în varianta modificată plata despăgubirilor se va face direct de către PAID, în baza unui centralizator emis de către asiguratorul care a făcut constatarea şi evaliarea, iar PAID va deconta asigurătorilor cheltuielile pentru aceste operaţiuni.
O altă modificare stabileşte că "sumele plătite de PAIDasiguratului cu titlu de despăgubire, în baza PAD, se constituie în baza principiului asigurării de prim risc", în forma iniţială, prevederile referitoare la sumele find aceea conform căreia "valoarea asigurată obligatoriu sau, după caz, parte din aceasta, corespunzătoare valorii pagubei" se va încasa de asigurator de la PAID, în conformitate cu normele emise de C.S.A", precum şi cea conform căreia "calculul despăgubirii pentru suma asigurată prin PAD se va face pe baza asigurarii de prim risc".
În noua formă, pot fi acţionari ai PAID societăţile de asigurare-reasigurare autorizate de CSA să încheie asigurări obligatorii pentru locuinţe care singure sau prin intermediul sau în legătură cu alte societăţi de asigurare controlate de aceleaşi persoane sau grup de persoane exercită drepturi ce decurg din reţinerea unor acţiuni care, cumulate, reprezintă cel puţin 15% din capitalul social al PAID sau îi conferă acesteia cel mult 15% din totalul drepturilor de vot în adunarea generală a acţionarilor PAID".
De asemenea, sunt abrogate alineatul conform căruia "un acţionar poate deţine cel mult 15% din acţiunile PAID sau din drepturile de vot în cadrul adunării generale a acţionarilor", precum şi articolul care reglementează funcţionarea consiliului consultativ al PAID.
Conform Ziarului Financiar, Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID) a început să vândă poliţe de asigurare obligatorie la jumătatea acestui an şi până la începutul lunii noiembrie fuseseră emise circa 125.000 de poliţe. Reprezentanţii CSA declarau recent că reducerea gradului de dispersie a riscurilor pune în pericol chiar continuitatea programului de asigurare împotriva catastrofelor. Riscurile asigurate prin poliţa obligatorie au fost plasate pe piaţa internaţională printr-un program de reasigurare încheiat cu mai multe grupuri financiare precum Swiss Re, Partner Re sau Sindicatele Lloyd's. La stabilirea costului reasigurării s-a avut, de asemenea, în vedere un grad de dispersie a riscurilor la opt milioane de locuinţe.
Astra Asigurări, Groupama şi Platinum deţin fiecare 15% din capitalul social al PAID, alte zece societăţi având o participaţie de 5,5%.
Citește pe alephnews.ro: Cine este Călin Georgescu? Portretul făcut de Reuters pentru candidatul la alegerile din România: „Un critic NATO. Poziție pro-rusă”
Citește pe www.zf.ro: Cine este Cristela Georgescu, soţia lui Călin Georgescu, cel care a provocat un tsunami fără precedent în lumea electorală. Ea este fost bancher la Citibank, o bancă globală, iar acum oferă cursuri de nutriţie
Citește pe www.zf.ro: Black Friday-ul care sparge toate recordurile. Cum s-a ajuns aici
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
Cine este Cristela Georgescu, soţia lui Călin Georgescu, cel care a provocat un tsunami fără precedent în lumea electorală. Ea este fost bancher la Citibank, o bancă globală, iar acum oferă cursuri de nutriţie
Cine este antreprenoarea care a revoluţionat industria textilă cu afacerea sa? Ea a renunţat la jobul pe care il avea, pentru a se implica într-un proiect pe care îl creştea de mai multă vreme
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
Curs valutar BNR 25 noiembrie 2024. Cât costă 1 euro, după ce Călin Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor
CANCAN.RO
„LEGIONAR” – cel mai căutat cuvânt pe dexonline după primul tur al alegerilor prezidențiale. De ce au votat românii un candidat pro-rus
GANDUL.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe