Mai mulţi bani în portofel. Aproape 930.000 de români câştigă peste 1.000 de euro net, dublu faţă de acum cinci ani

„Creşterea numărului de români cu salarii de peste 1.000 de euro net se dato­rează în special creşterii numărului de specialişti care lucrează cu precădere în corporaţii şi care fie ştiu o limbă străină, fie au competenţe în domeniul tehnic. Cu cât nivelul specializării creşte, cu atât salariul creşte. Cine are salariul de 1.000 de euro net astăzi în România se aşteaptă la o creştere de salariu o dată la fiecare şase luni“, a explicat Costin Tudor, fondator şi CEO al Undelucram.ro, platformă online pentru angajaţi şi angajatori.

Unu din şase angajaţi din România – adică 17% din totalul celor 5,5 milioane de salariaţi care plătesc taxe şi contribuţii la stat – are un salariu net mai mare de 1.000 de euro pe lună. În urmă cu cinci ani, ponderea salariaţilor cu salarii de peste 1.000 de euro net era de doar 8% din totalul salariaţilor la nivel naţional.

„Pandemia a creat penuria mai multor resurse, de la cipuri şi containere până la forţa de muncă. Iar problemele legate de forţa de muncă izolată, carantinată, bolnavă au crescut deficitul de personal în ultimii ani. Întrucât cererea de specialişti şi de manageri a fost mai mare decât oferta, costul forţei de muncă a crescut. În plus, din motive electo­rale, statul a majorat salariile bugetarilor din 2017 încoace, fără raţiuni de productivitate şi indicatori de performanţă, iar tot mai mulţi oameni îşi caută joburi la stat, în dauna sectorului privat, unde se adânceşte deficitul“, a explicat Ovidiu Dîmbean-Creţa, rectorul şcolii de afaceri ASEBUSS.

Salariul mediu din administraţia publică - unde lucrează 200.000 de funcţionari - a depăşit, într-adevăr, de ceva vreme, pragul de 1.000 de euro net, în luna iunie 2022 fiind de aproape 5.400 de lei net, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. În rest, sectoarele din privat în care angajaţii au un salariu mediu de peste 1.000 de euro net sunt: IT&C, fabricarea produselor din cocserie, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, bănci, transporturi aeriene, asigurări, industria tutunului şi extracţia cărbunelui, mai arată datele Statisticii.