Mănăstirile Zamfira şi Probota vor fi reabilitate din fonduri europene

Mănăstirile Zamfira, din judeţul Prahova şi Probota, din judeţul Suceava, vor fi reabilitate din fonduri europene, urmând să se investească peste 40 de milioane de lei, duratele de implementare fiind de aproape patru ani, respectiv trei ani, a anunţat, joi, Ministerul Dezvoltării.

Urmărește
337 afișări
Imaginea articolului Mănăstirile Zamfira şi Probota vor fi reabilitate din fonduri europene

Mănăstirile Zamfira şi Probota vor fi reabilitate din fonduri europene (Foto: Mănăstirea Probota/ Sursa: Wikipedia)

Proiectul „Consolidare, restaurare, conservare şi punere în valoare arhitecturală şi pictura murală a Bisericii Mari a Mănăstirii Zamfira, judeţul Prahova – executată a fresco de Nicolae Grigorescu”, în valoare de aproape 20 de milioane de lei, cu o durată de implementare de 45 luni, este finanţat din Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 5 - Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural.

Proiectul presupune restaurarea şi consolidarea obiectivului de patrimoniu biserica „Înălţarea Domnului” şi „Sfântul Nifon”, parte componentă din ansamblul Mănăstirea Zamfira.

Lucrările proiectul „Restaurarea patrimoniului cultural la Mănăstirea Probota, din judeţul Suceava”, în valoare totală de aproape 22,7 milioane de lei, se vor derula timp de trei ani.

Aşezământul monahal Zamfira este situat în lunca din stânga râului Teleajen, pe şoseaua paralelă cu Drumul Naţional 1A, la aproximativ 15 km de Ploieşti şi a fost ctitorit de arhimandritul Eftimie, stareţ al Mănăstirii Ghighiu, la jumătatea secolului al XIX-lea. Complexul monahal cuprinde două biserici: biserica veche, numită şi „biserica mică", situată în cimitir şi „biserica mare", situată chiar în incintă. Mănăstirea Zamfira are două hramuri: Înălţarea Domnului şi Sfântul Ierarh Nifon.

Mănăstirea Probota a fost construită în anul 1530, în satul Probota, din judeţul Suceava, de către domnitorul Petru Rareş. Biserica mănăstirii are hramul Sfântul Nicolae. În perioada 1522-1667, mănăstirea a îndeplinit rolul de necropolă domnească a Moldovei, aici aflându-se mormintele domnitorilor Petru Rareş (1527-1538, 1541-1546) şi Ştefan Rareş (1551-1552), al Doamnei Elena Rareş şi ai altor membri ai familiei domnitoare a Moldovei. În anul 2015 a fost inclusă pe lista monumentelor istorice din judeţul Suceava.

Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020 este unul dintre programele operaţionale implementate în România, cofinanţate din fondurile europene structurale şi de investiţii şi gestionate de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAPFE), în calitate de Autoritate de Management.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici