Măsurile Cabinetului Bolojan pentru accelerarea implementării investițiilor prin PNRR, cu patru luni înainte de termenul-limită

Premierul Ilie Bolojan a detaliat proiectele analizate în ședința extraordinară de joi, ultima de dinaintea minivacanței de 1 Mai, precizând că acestea vor fi adoptate luni, cu o zi înainte de dezbaterea și votul pe moțiunea de cenzură la adresa Cabinetului său.

Este vorba de Proiectul de ordonanță de urgență privind măsuri în vederea accelerării implementării investiţiilor finanţate prin Planul naţional de redresare şi rezilienţă la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale, prin asigurarea lichidităţii temporare prin împrumuturi pe termen scurt, acordate de Ministerul Finanţelor și, al doilea,  Proiectul de ordonanță de urgență pentru acordarea unor împrumuturi din Trezoreria Statului în vederea accelerării absorbţiei fondurilor nerambursabile de la Uniunea Europeană de către unităţile administrativ-teritoriale.

„Al doilea punct de pe ordinea de zi (a ședinței de Guvern – n.r.) ține de absorția de fonduri europene. Cea mai importantă problemă în aceste zile și în perioada următoare pentru Guvernul României este absorbția fondurilor europene din programul PNRR, întrucât e nevoie să finalizăm această procedură până la finalul lunii august. Am avut în aceste zile întâlniri la toate ministerele în așa fel încât să evaluăm situația reală la zi și vom face, luni, publice toate datele legate de stadiul de absorbție a fonduri europene pe fiecare minister în parte, ca să se știe exact unde suntem în momentul de față și de asemenea, în întâlniri, dintre care azi am avut una foarte lungă, am discutat toate problemele care țin de rezolvarea jaloanelor de îndeplinire a condițiilor, în așa fel încât să nu pierdem bani europeni, cel puțin din componenta de grant”, a declarat premierul Ilie Bolojan.

Ilie Bolojan pune presiune pe Parlament. Cere 9 legi pentru accesarea a 10 miliarde de euro din PNRR

Bolojan le mulțumește românilor pentru sacrificiu și spune că datele arată că suntem pe drumul corect: „De mulți ani, România a cheltuit mai mult decât își permitea”

De amintit că România încă așteaptă decizia specialiștilor de la Bruxelles care încă verifică, la aproape trei luni de la termenul-limită oficial, în ce măsură și-a îndeplinit obligațiile asumate prin jaloanele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), aferente celei de-a treia tranșe de plată, în cadrul căreia au fost suspendate fonduri în valoare totală de 809,4 milioane de euro, înainte de a debloca sau nu, parțial sau total, aceste sume, arată răspunsurile primite acum două săptămâni la solicitarea Mediafax de la un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, precum și de la responsabilii din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).

Potrivit premierului, cele două proiecte care au fost propuse joi în primă lectură de către Ministerul de Finanțe urmăresc să creeze două mecanisme suplimentare pentru a ușura absorbția fondurilor europene.

„Primul proiect de ordonanță este legat de un mecanism de finanțare care va permite ca plățile să se facă imediat către beneficiari, printr-un mecanism pus la dispoziție de către Ministerul de Finanțe. Beneficiarii își încasează imediat sumele, iar închiderea acestor plăți, prin ministerele care sunt responsabile de absorbția de fonduri europene, se va face spre Ministerul de Finanțe după parcurgerea procedurilor normale, pentru că astăzi aceste proceduri sunt lente, sunt mult întârziate și ministerele sau datorită unei capacități administrative scăzute sau unei complexități a acestor decontări, nu reușesc să facă decontările într-o formulă operativă”, a declarat premierul.

„ Al doilea mecanism este cel de acorda împrumuturi pentru ca, în situațiile în care autoritățile locale au cheltuieli neeligibile de acoperit, pe care sau din lipsa capacității financiare sau din atingerea pragului de împrumuturi, nu le mai pot contracta de pe piețele private, să poată să facă acest lucru printre trezorerie și vom pune la dispoziție două miliarde de lei pentru ca autoritățile locale să-și poată cofinanța aceste cheltuieli în așa fel încât proiectele să se poată finaliza până la sfârșitul lunii august. Cele două ordonanțe urmează să fie adoptate luni în ședința de Guvern”, a conchis Ilie Bolojan.

Detalii privind mecanismele discutate

Potrivit detaliilor furnizate de Guvern după briefingul de presă, prin primul proiect de OUG – cel privind măsuri în vederea accelerării implementării investiţiilor finanţate prin Planul naţional de redresare şi rezilienţă la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale, prin asigurarea lichidităţii temporare prin împrumuturi pe termen scurt, acordate de Ministerul Finanţelor – analizata în primă lectură, se propune instituirea unui mecanism de finanțare temporară, prin acordarea de împrumuturi fără dobândă autorităților locale, pentru proiectele aflate într-un stadiu avansat de implementare.

Mecanismul utilizează temporar sumele disponibile din componenta de împrumut a PNRR, fără a atrage resurse suplimentare de pe piețele financiare și fără costuri pentru autoritățile locale beneficiare.

Plafonul total al programului este de până la 10 miliarde lei, cu potențialul de a susține un portofoliu de proiecte în valoare totală de aproximativ 46 miliarde lei, din care 34,4 miliarde lei sunt reprezentate de către cheltuielile eligibile.

Împrumuturile nu înlocuiesc fondurile europene și nu reprezintă cheltuieli permanente. Ele vor avea caracter temporar și vor funcționa ca mecanism de tip „credit-punte” pentru menținerea ritmului de implementare.

Prin această măsură, Ministerul Finanțelor urmărește:

• accelerarea implementării investițiilor PNRR;
• finalizarea la termen a proiectelor;
• atingerea jaloanelor și țintelor asumate de România;
• absorbția integrală a fondurilor europene;
• evitarea pierderii investițiilor esențiale pentru comunități.

Aceste măsuri sunt luate în contextul în care România intră în etapa finală de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), toate investițiile și reformele asumate urmând să fie finalizate până la data de 31 august 2026.

În prezent, peste 11.300 de contracte finanțate prin PNRR sunt implementate de autoritățile locale, cu o valoare totală eligibilă de aproximativ 34,4 miliarde lei, dintr-un portofoliu total de aproximativ 46 miliarde lei (circa 9,2 miliarde euro), din care restul de executat aferent cheltuielilor eligibile depășește 20 miliarde lei. Investițiile acoperă domenii esențiale pentru dezvoltarea României: sănătate, educație, digitalizare și infrastructură locală.

Analizele realizate la nivelul Ministerului Finanțelor și al coordonatorului național al PNRR (MIPE) arată existența unor decalaje temporare între efectuarea cheltuielilor de către beneficiari care implementează proiectele și rambursarea sumelor prin mecanismele PNRR de către coordonatori de reforme si investiții. Aceste decalaje generează probleme de cash-flow pentru unele autorități locale și pot duce la întârzieri în implementare.

Al doilea poiect de OUG, pentru acordarea unor împrumuturi din Trezoreria Statului în vederea accelerării absorbţiei fondurilor nerambursabile de la Uniunea Europeană de către unităţile administrativ-teritoriale – de asemenea discutat în primă lectură, introduce măsuri pentru a sprijini comunitățile locale să finalizeze proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană și de la donatori europeni, în cadrul programelor interguvernamentale.

Astfel, unitățile administrativ-teritoriale, cu excepția municipiilor reședință de județ, pot solicita Ministerului Finanțelor, în anii 2026-2027, contractarea unor împrumuturi din venituri din privatizare înregistrate în Trezoreria Statului, în limita sumei de 2 miliarde de lei.

Împrumuturile pot fi solicitate inclusiv pentru instituțiile publice finanțate integral din bugetul local și pentru asociațiile de dezvoltare intercomunitară din care fac parte.

UAT-urile pot adresa aceste solicitări până la data de 31 decembrie 2026 pentru:

• Finanțarea cheltuielilor neeligibile necesare finalizării proiectelor europene nefinalizate sau nefuncționale din exercițiul 2014–2020;
• Asigurarea cofinanțării proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile;
• Acoperirea cheltuielilor neeligibile aferente acestor investiții.

Prin asigurarea acestor finanțări se are în vedere prevenirea blocării investițiilor locale aflate într-un stadiu avansat de implementare și reducerea riscului de pierdere a fondurilor europene deja contractate.

Finanțările vor avea condiții avantajoase:

• maturitate de până la 5 ani;
• posibilitatea rambursării anticipate;
• exceptare de la limitele de îndatorare și plafoanele de contractare/tragere prevăzute de legislația fiscal-bugetară;
• costuri de finanțare reduse comparativ cu piața.

„Guvernul ia măsuri pentru accelerarea finalizării proiectelor europene, protejarea investițiilor publice, susținerea absorbției fondurilor europene, reducerea presiunii asupra bugetelor locale şi evitarea blocajelor administrative, a litigiilor sau a corecțiilor financiare generate de nefinalizarea proiectelor”, au transmis oficialii de la Palatul Victoria.