Miniştrii de Finanţe din UE discută luni despre penalizarea ţărilor care încalcă regulile bugetare

Reformele legate de Planul de Stabilitate şi Creştere au rolul să prevină declanşarea unei noi crize a datoriilor suverane, de timpul celei din Grecia, după ce legislaţia actuală s-a dovedit ineficientă pentru impunerea unor limite datoriilor şi deficitelor, relatează Reuters.

Ideile de reformă sunt dezbătute într-un for numit Task Force, format din miniştrii de Finanţe, care s-a reunit pentru prima oară în luna mai.

"Miniştrii vor discuta tipurile de sancţiuni care ar trebui aplicate, dacă acestea trebuie să fie automate, sau dacă trebuie aplicate numai corectiv sau şi preventiv", a declarat o sursă din zona euro, apropiată situaţiei.

Surse din zona euro au arătat că există o anumită frustrare în rândul ţărilor UE în legătură cu ritmul progreselor, mai ales că termenul limită a fost stabilit pentru sfârşitul lunii octombire, când reforma trebuie să fie aprobată de summitul liderilor comunitari.

"Intrăm într-o anumită criză de timp. Discuţiile evoluează în direcţia bună, dar sentimentul general este că lipsesc detaliile", a spus prima sursă citată.

Un alt oficialul a arătat că discuţiile nu au progresat prea mult, se află încă la nivel de principii.

"Toată lumea este de acord că ar trebui ca sancţiunile să fie mai ferme şi să fie aplicate automat, dar sunt puţin frustrat că discuţiile nu au intrat în detalii", a spus un al doilea oficial.

Sursele au mai spus că există un acord general că guvernele trebuie să dea o atenţie mai mare nivelului datoriilor, dar nu s-au discutat şi mijloacele de a monitoriza şi sancţiona comportamentul greşit.

Miniştrii vor discuta totodată şi solicitarea României şi altor opt ţări din UE privind excluderea costului reformei pensiilor din calculul deficitelor şi al datoriilor, astfel încât statele care aplică reforme pentru consolidarea finanţelor publice să nu fie penalizate.

Cele nouă state au transmis Comisiei Europene o scrisoare prin care solicită schimbarea modului de calculare a datoriei de ţară.

Scrisoarea, adresată Comisiei Europene şi preşedintelui Uniunii Europene, Herman van Rompuy, a fost semnată de miniştrii finanţelor din România, Suedia, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Lituania şi Letonia. Recalculările propuse sunt legate de alocaţiile acordate sistemelor de pensii private, iar iniţiativa aparţine Poloniei şi Ungariei.

Una din surse a spus că propunerea nu este susţinută de unele state membre mari, pentru că nu au astfel de sisteme de pensii.

"Costurile reformei pensiilor vor fi luate indirect în considerare, Comisia Europeană va ţine seama de ele la evaluarea deficitelor şi datoriilor", a spus oficialul.

Rezultatul va depinde în mare măsură de determinarea Poloniei, unul dintre cele mai mari state implicate, de a obţine ceea ce solicită, a prdcizat el.