Isărescu: BNR are o poziţie financiară de invidiat, chiar dacă nu a jucat aurul la ruletă/ Creşterea deficitului de cont curent ne poate crea probleme

Banca a obţinut în 2018 un profit de 1,183 miliarde lei, de şase ori mai mare decât în 2017, din care 80%, adică 946 de milioane de lei au mers la buget.

La 31 decembrie 2018 capitalul propriu al BNR a înrregistrat un nivel de 18,795 miliarde lei, în creştere cu 9,5% faţă de 2017. Guvernatorul spune că un nivel semnificativ al capitalului propriu întăreşte capacitatea instituşiei de a-şi îndeplini atribuţiile legale, precum şi sarcinile care decurg din calitatea de membru al Sistemului European al Băncilor Centrale, garantându-i independenţa şi conferind credibilitate operaţiunilor pe care le desfăşoară.

Guvernatorul a subliniat faptul că în ultimii cinci ani instituţia a virat la bugetul statului aproape o jumătate de miliard de euro, adică 465 de milioane de euro.

La 31 decembrie 2018 rezervele internaţioanelale României însumau 36,8 miliarde de euro, din care 89,8% reprezentau rezerve valutare şi 10,2% aur monetar, înegistrând o scădere de 306 milioane euro faţă de sfârşitul anului 2018.

Rezerva de aur s-a meţinut la circa 104 tone, din care 61 de tone în custodie la Banca Angliei. BNR a efectuat pentru al treilea an consecutiv o acţiune de verificare la sediul instituţiei a lingourilor în 2018. Valoric, rezerva de aur a crescut cu 123 e milioane de euro, ca urmare a creşterii preţului aurului pe piaţa internaţională.

Costurile depozitării aurului au fost în 2018 de 345.000 de lei, în creştere de la valoarea de 309.000 lei din 2017.

Isărescu: Creşterea deficitului de cont curent ne poate crea probleme

Creşterea deficitului de cont curent, care se apropie de 5%, ne poate crea probleme, iar corecţia nu se face pocnind din degete, a declarat miercuri guvernatorul BNR Mugur Isărescu, care a făcut o analiză a situaţiei economiei României, cu ocazia lansării Raportului anual al băncii.

„Agenţiile de rating nu se uită doar la adâncimea deficitului de cont curent ci şi dacă autorităţile conştientizează gravitatea acestui fapt”, a subliniat Isărescu.

Guvernatorul spune că asistăm la accentuarea dezechilibrului extern pe fondul absorbţiei interne dincolo de potenţialul economiei. Cererea excedentară de consum a continuat să erodeze contul curent. România are o creştere economică robustă, în atenuare faţă de maximul postcriză înregistrat în anul 2017, bazată în continuare pe consum.

„Nu putem spune că exporturile au performat slab, problema este la importuri”, a subliniat Isărescu.

Guvernatorul a subliniat faptul că ponderea datoriei publice nu a crescut în PIB, rămânând la 35%, asta şi în urma creşterii PIB, dar că problema este ce facem cu banii împrumutaţi. Isărescu a evidenţiat tendinţa ultimei perioade, de scădere a formării brute de capital şi de creştere abruptă a salariilor.

Guvernatorul a evidenţia şi riscurile legate de cadrul legislativ incert şi impredictibil în domeniul financiar -bancar, după apariţia neaşteptată a OUG 114 ale cărei prevederi iniţiale afectau stabilitatea financiară şi limitau eficienţa politicii monetare.

Isărescu: Inflaţia anunţată pentru iunie este bună, sub nivelul pe care îl anticipam

Inflaţia anunţată pentru iunie de institutul de statistică este bună, a declarat miercuri guvernatorul BNR Mugur Isărescu, care a subliniat că anticipa un nivel mai ridicat al indiatorului.

„Personal, nu vedeam un nivel sub 3,9%, şi ne-a surprins cu 3,8%”, a spus Isărescu, la conferinţa de presă de lansare a Raportului anual al instituţiei.

Guvernatorul BNR vede posibilă o temperare a inflaţiei în a doua parte a anului. „A coborât sub 4%, noi am anticipat această evoluţie şi probabil cu un an agricol bun este posibil ca şi sfârşitul de an să arate altceva decât am prognozat în primăvară”, a spus Isărescu.

Guvernatorul a subliniat că în 2018 inflaţia a fost influenţată de creşterile de preţuri la energie electrică şi la gaze naturale, de majorarea accizelor, de creşterea preţului petrolului pe plan internaţional, descumpirea abruptă a legumelor, îndeosebi a cartofilor, care au generat şocuri de creştere în ianuarie, aprilie, mai, precum şi în perioada august – octombrie.

Ţinta de inflaţie a BNR pentru acest an este 2,5%, valaorea actuală fiind 3,84%.

INS a anunţat miercuri o rată anuală a inflaţiei de 3,8%, în scădere de la 4,1% în mai.

Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 3,9%.

Faţă de iunie 2018, preţurile mărfurilor alimentare a crescut cu 5%, cele ale mărfurilor nealimentare cu 2,89%, iar srviciile cu 4,26%. În comparaţie cu decembrie 2018, cele mai mari creşteri de preţ se înregistrează la cartofi, cu 37,39% (dar în scădere faţă de mai 2019), legumele şi conservele de legume, cu 14,81%, fructele şi conservele de fructe cu 15,7%, fructele proaspete cu 13%, citricele şi fructele meridionale cu 19%, combustibilii cu 4,6%, tutunul şi ţigăile cu 4,67%, serviciile de apă, canal şi salubritate cu 4,09%.