Ne-ar putea salva dronele şi tractoarele autonome de la criza alimentară?

Sursa Foto -Engsoares/Heliguy

Chiar şi dacă războiul ruso-ucrainean ar înceta azi, criza alimentară va dura mulţi ani

Indiferent când se va termina războiul din Ucraina, efectele sale vor fi de lungă durată, manifestate printr-o îndelungată criză alimentară la nivel global. 

Ucraina şi Rusia erau cei mai mari exportatori de cereale, iar acum, 440 milioane de africani riscă să moară de foamete. Multe ţări africane şi arabe ar putea fi cuprinse de tulburări sociale din cauza foametei.  

Rusia este în colaps economic, Ucraina este în mare parte distrusă infrastructural şi reparaţiile vor dura ani până va putea să exporteze la nivelul de dinainte de invazia rusă, iar Marea Neagră este în acest moment plină de mine. Va dura  mult timp până va fi curăţată de capcanele explozive ce ar putea avaria sau distruge navele comerciale. 

Ce ar putea fi de făcut? Statele membre ale Uniunii Europene nu au de ales decât să crească producţia de cereale pe cont propriu! Însă munca în agricultură este istovitoare, iar pentru noua generaţie de tineri, ferma nu este un loc de muncă atractiv. 

Nu e prima oară când Europa trece printr-o asemenea situaţie. De-a lungul mileniului 2, europenii au trecut prin multe perioade de foamete mult mai devastatoare. Milioane de oameni mureau de foame în secolul 14 pe durata pandemiei de ciumă bubonică şi în secolul 17 în timpul Războiului de 30 ani, la fel cum au murit milioane de africani în ultima jumătate a secolului 20. 

Dar europenii au găsit soluţii în secolul 19, în timpul revoluţiei industriale, şi astfel, a apărut agricultura mecanizată. 

S-au înregistrat progrese, recoltele fiind mult mai mari, suficiente pentru a satisface cererea de pe piaţă şi pentru a asigura suficientă hrană pentru populaţie.

S-au cultivat plante noi, provenite din Lumea Nouă (cartoful, porumbul, tomatele), s-au perfecţionat uneltele, au fost inventate maşini agricole (secerătorile mecanice şi batozele), a început utilizarea îngrăşămintelor chimice şi s-au tratat plantele şi animalele de diferite boli.

În secolul 20 au apărut fertilizatorii, îngrăşămintele chimice şi pesticidele care i-au scăpat de dăunători (insecte, lăcuste, rozătoare).

Automatizarea ar putea fi singura soluţie 

Dacă deţii o avere destul de mare pentru a începe o afacere în agricultură, poţi cumpăra sau închiria un teren de câteva zeci de hectare şi să te apuci de cultivat grâu.

Te vei lovi de problema pesticidelor, îngrăşămintelor şi fertilizatorilor care s-au scumpit tot din cauza războiului, Ucraina şi Rusia fiind mari producători şi exportatori şi în privinţa lor. 

Trebuie doar să accesezi site-ul Heliguy sau DJI Agriculture şi poţi să achiziţionezi drone agricole.

Dronele pot costa de la 5.000 la 14.000 de euro. 

Te vei lovi de problema pesticidelor, îngrăşămintelor şi fertilizatorilor care s-au scumpit tot din cauza războiului, Ucraina şi Rusia fiind mari producători şi exportatori şi în privinţa lor, de aceea trebuie să ai pregătite sume mari de bani. 

Dar dronele şi tractoarele autonome vor compensa având în vedere că nu vei mai plăti salarii unor zeci de fermieri. 

Cum pot fi folosite dronele în agricultură?

Versatilitatea dronelor şi a senzorilor lor sofisticaţi le permite fermierilor să utilizeze tehnologia din mai multe motive. Acestea includ:

• Monitorizarea recoltelor: dronele monitorizează recoltele cu acurateţe şi sunt mai ieftine decât metodele tradiţionale. Oferă informaţii cheie asupra dezvoltării plantelor şi evidenţiază practicile ineficiente.
• Dronele pot uda plantele de la înălţime, mult mai uşor decât o poate face un fermier cu furtunul, irigaţiile săpate sau stropitoarele. 
• Analiza solului şi a câmpului: dronele pot produce hărţi 3D, în mod rapid şi ieftin. Acestea îi ajută pe fermieri să ia decizii importante cu privire la proiectarea modelului de plantare a seminţelor şi gestionarea nivelului de azot. 
• Evaluarea sănătăţii: dronele pot capta date multispectrale pentru a ajuta fermierii să adune informaţii cheie despre sănătatea plantelor. O astfel de intervenţie timpurie este crucială pentru a remedia orice problemă.
• Irigare: Dronele echipate cu echipamente de monitorizare pot identifica zonele unui câmp care se confruntă cu  lipsa de apă. Senzorii termici oferă informaţii cruciale, permiţând diagnosticarea direcţionată a zonelor care primesc prea multă sau prea puţină apă.
• Plantare aeriană: dronele pot zbura pentru a monitoriza cele mai bune zone pentru cultivare. Apoi pot arunca seminţe  direct în pământ. 
• Managementul: Fermierii folosesc drone pentru a monitoriza efectivele. În unele cazuri, dronele cu difuzoare, cum ar fi seria DJI Mavic 2 Enterprise, sunt folosite pentru mişcarea animalelor, emiţând un lătrat de câine preînregistrat. 
• Pulverizarea culturilor: culturile pot acoperi rapid suprafeţe mari, aplicând lichide cu mare precizie.
• Asigurare: dronele pot juca un rol cheie în asigurare. Utilizarea unei drone ajută la inspecţia site-ului, la luarea deciziilor privind reclamaţiile, la prevenirea fraudei şi la gestionarea riscurilor.

Tractoarele fără şofer

De mare ajutor vor fi tractoarele fără şofer, dotate cu  GPS şi alte tehnologii wireless, care se deplasează singure sub supravegherea unui operator care îl monitorizează de la o staţie de control. 

Pot fi comandate de pe site-ul Sveaverken şi pot îndeplini următoarele sarcini

• afânare
• netezirea terenului
• semănare
• pulverizare
• recoltare

Cu ajutorul dronelor şi tractoarelor fără şofer, numai România, care are destulă suprafaţă de teren arabil, ar putea crea rezerve suficiente de grâu pentru a trece cu bine peste criza scumpirilor.